tag:blogger.com,1999:blog-77227190810248499292024-02-08T07:15:03.591+02:00Colinde româneşti de CrăciunO selecţie de colinde şi poezii româneşti care să vă bucure sufletele şi să vă aducă în inimi nostalgii, duioşie şi speranţă. Să trăiţi întru mulţi ani, întocmai cum ele înfruntă vremea şi vremurile!Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.comBlogger41125tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-7727761219743218062012-12-14T13:10:00.000+02:002012-12-14T13:15:47.898+02:00În ajunul anului nou de Emil Gârleanu Conul Grigori şi coana Ruxandra n-au copii. Singurul copil ce avuseseră, o fată la care ţinuseră ca la ochii din cap, murise, s-a împlinit anul. De la dânsa le rămăsese copilaşul, amintire vie pe urma odorului pierdut. Nepoţelul era un băieţel gingaş, cu ochii negri-negri şi umezi ca şi când ar fi plâns într-una, şi neobişnuit de deştept. Semăna cu mama lui cum seamănă un ochi cu altul. De multe ori, coana Ruxandra sta ceasuri întregi într-un colţ al odăii, şi de acolo îi urmărea toate mişcările: în clipitul genelor, în adusul capului, când se uita încotrova, în înseninarea uşoară, ca o adiere, a feţei, în suspinele fugare pe care, aşa din senin, această inimă plăpândă le avea, dânsa întrezărea viaţa copilului ce se odihnea acum în pământ. Când se îmbolnăveşte nepoţelul, bătrânii nu mai sunt pe lume; tânjesc, nu mănâncă, nu dorm, nu vorbesc – copilul şi iar copilul. Ce are? Ce-i lipseşte? toţi doctorii din târg, toate jucăriile din dughene, toate îs împrejurul pătişorului. Un zâmbet al lui e ca o revărsare e lumină. Pentru râsul lui, pentru ca să-i vadă guriţa deschisă ca o floare, şi-ar fi dat, bieţii şi viaţa …
E în ajunul anului nou. Bătrânii au umblat două zile de-a rândul ca să cumpere jucării. Astă-seară le-au aşezat pe toate în câte un colţ, ca să nu se vadă.
S-a înnoptat, şi, cu toate că au aprins lampa, perdelele nu-s lăsate; pe luciul geamului se văd, afară, lunecând fulgii mari de ninsoare. Din când în când răsună clinchetele zurgălăilor de la sănii, iar câteodată şi pocnetul scurt, al vreunui harapnic – umblă urătorii. Conul Grigori stă pe divan, lângă sobă, şi ţine nepoţelul pe genunchi, coana Ruxandra, în picioare, îi priveşte pe amândoi.
Uitându-se zâmbitor, cu înţeles, la soţia dumisale, bătrânul începe a povesti:
– Era odată, dragul tatii, un copilaş, un copilaş, frumos ca tine, şi cuminte …
– Tot ca tine, adăugă coana Ruxandra, pe care nu o răbda inima să tacă.
– Şi cuminte cum nu era altul pe faţa pământului de pe atunci – acum eşti tu, dragul tatii. De cuminţenia lui se dusese vestea peste nouă mări şi ţări; ba ajunsese vestea până la casa anului celui vechi şi bătrân, care avea să plece pe alte tărâmuri, cum pleacă cel de acum. Şi ce şi-o fi zis anul cel gârbovit de zile: Aşa bătrân cum îs eu, am să mă duc cum oi putea, cum n-oi putea, să văd aşa minune de copil. Şi-a luat bătrânul traista, toiagul de fier, şi a purces la drum. Şi-a mers, şi-a mers moşneagul, până în dimineaţa zilei când avea să-şi ia rămas bun de la pământ şi numai ce-a ajuns într-un târg. A luat ogradă de ogradă, căutând, căci nu-l vedeau decât copiii; pe ceilalţi oameni îi împiedica puterea lui să-l zărească. Cari cum îl vedeau – e el: – unii îi săreau în spate, alţii îl trăgeau de suman, alţii îi smuceau traista: Dă-mi şi mie, moşule, dă-mi şi mie. Cum îs plodurile, obraznice. Bietul moşneag începuse a se căi. Pesemne ceasul rău m-a îndemnat, gândea dânsul, să-mi las eu liniştea, şi să mă iau după o vorbă . Ajunsese pe la rohatcă , gata să iasă din târg, când, obosit, mai cu seamă că începuse şi a viscoli, se aşeză pe prispa celei din urmă case, îşi puse traista şi toiagul lângă dânsul şi-şi sprijini capul în palme. Numai iată că se deschide uşa şi, iese un copilaş, care-l priveşte cu milă şi-i zice: Vino, moşule, în casă de te odihneşte puţin. Bătrânul se sculă, intră înăuntru, şi puse într-adins traista cu jucării pe masă, în lumină, doar or străluci mai tare. Copilul parcă nici nu le văzuse; i-a aşezat moşneagului un scăunaş, lângă sobă şi i-a dat să mănânce o bucată de colac uns cu miere. Dar mama, unde ţi-e? îl întrebă. – S-a dus până în târg răspunse copilul. – Să-ţi cumpere jucării , adăugă iscoditor moşneagul. – Noi suntem săraci, mama n-are bani pentru jucării; s-a dus până la o rudă , răspunse tot aşa de cuminte copilaşul. Bătrânul a înţeles atunci că găsise copilul despre cuminţenia căruia ajunsese vestea până la el. Atunci i-a făcut cu mâna peste ochi, aşa, copilul a lipit genele şi-a adormit îndată. Şi iată ce a visat: Părea că plecase cu moşul care-l ţinea de mână, şi cum ieşeau din ogrăgioară, deodată se ridică un omăt cât casa; dar moşul suflă o dată şi ca prin farmec se deschide o cărare lungă, lungă, acoperită de iarbă verde, din care se ridica miros dulce de toporaşi; iar pe de marginea cărării tot felul de copaci: smochini cu frunzele late şi roadele zaharisite gata …
– Ai văzut tu vreodată smochine zaharisite? ia arată-i, tu, Ruxandra.
Boierul clipi din ochi şi coana Ruxandra aduse de pe măsuţă o cutie plină, plină.
– Aşa, de acestea…Mai erau: curmali, portocali, ca şi… (coana Ruxandra le aducea pe măsură ce conul Grigori le numea: nepoţelului i se îmbujorase faţa de bucurie). Aşa, aşa, ca aceste. Şi printre frunze ce păsări nu cântau? Sticleţi, scatii, măcălendri, canari – de cei cari ai văzut la cucoana Marghioliţa – şi era un zarvăt şi o fericire în copacii ceia, măi, măi, măi! Iar pe de margini ce crezi că era? Nu zău, ce crezi? Flori? Nu. Ningea de prăpădea pământul. Şi aşa mergând, numai ce într-un loc se sfârşeşte calea verde, şi se ridică un munte de omăt. He-Hei! gândea copilul. Când acolo tocmai aici îl şi adusese. Căci unde nu începe a sufla moşneagul pe o parte şi pe ala, şi pe ce parte sufla, omătul se spulbera şi se dezvelea, una câte una, feţele unui palat mândru, cu aurării la porţi, cu grădini împrejur, cu fereşti multe şi cu scări de marmură. Şi deodată, aşa din văzduh, sare un pitic de bătrân – poate să fi avut o sută de ani şi nu era mai mare ca tine – cu o barbă lungă de mătura pe jos, îmbrăcat într-o caţaveică verde cusută cu fir, iar în mână aducea cheia palatului. Ştii tu cine era? Nu? Hm! cred şi eu; era Statu-palmă-barbă-cot. Râzi, hai de aşa nume? aista era un ghiuj glumeţ şi zurbagiu, cum e conul Năstase al nostru.
Coana Ruxandra, îndată ce auzise de moşneag, se furişă până într-un colţ, luă un moşneag ce semăna aidoma cu Statu-palmă şi puse jucăria pe scaun. Când copilaşul îl văzu, sări de bucurie, apucă pe conul Grigori de gât şi-l sărută.
– Dar pe mine? întrebă coana Ruxandra.
Şi după ce o sărută şi pe dânsa, conul Grigori urmă:
–…Anul cel bătrân şi gârbovit luă cheia din mâna piticului, deschise porţile aurite şi intrară în palat. Ce n-a văzut copilul? Toate bogăţiile pământului acolo erau. Moşul îi spuse: Iată palatul acesta cu tot ce ai văzut în el – e al tău. Dar copilul se mâhni şi spuse bătrânului că n-avea ce face el cu aşa palat mare, cu atâtea bogăţii nenumărate, şi că mai bine i-ar fi părut dacă palatul ar fi fost atât de mic, să-l poată aşeza în căsuţa lui, să i-l poată vedea şi mama. Moşneagului i-au plăcut mult vorbele acestea, au ieşit dinăuntru, a făcut un semn şi palatul s-a strâns mititel ca o cutie strălucitoare. Apoi i l-a dat copilului. Uite, ia-l să-l duci acasă, şi să ştii, puiule, îi zise sărutându-l pe frunte, să nu doreşti bogăţii mari şi strălucitoare, ci atâta cât poţi tu stăpâni. Apoi se făcu nevăzut. Copilul se trezi obosit în pătişorul lui: căci deşi i se păruse lui că dormise, el făcuse într-adevăr drumul ce ţi-am spus, şi mare i-a fost mirarea când pe măsuţa de lângă pat, găsi palatul cel mic, luminat, cu porţile aurite, cu scările de marmură, şi cu ferestre multe. Uite ca cel de dincolo.
Conul Grigori se întoarse spre cealaltă odaie, în care coana Ruxandra se strecurase mai dinainte, şi unde, în mijlocul mesei, strălucea, ca o bucată de argint, un palat cu ferestrele luminate, cu grădini încărcate cu flori, în mijlocul cărora, apa unui havuz juca strălucind ca un colb de pietre scumpe. Nepoţelul se repezi într-acolo şi se opri, cu ochii strălucitori, în faţa minunatei jucării.
– Vezi, îi zise conul Grigori, uite, dacă ai fost cuminte, şi ţie ţi-a trimes anul cel bătrân un palat frumos ca şi acela.
Nepoţelul stătu puţin pe gânduri, se întoarse, se uită drept în ochii bătrânului şi răspunse:
– Nu, mie nu mi l-a trimis anul cel bătrân.
– Ba el, puiul mamei, adăugă zâmbind, coana Ruxandra.
– Nu, mie mi l-a trimes mămiţa, eu pe dânsa am visat-o răspunse din nou copilul.
Conul Grigori rămase mut, în ochi îi răsări deodată două lacrimi mari, şi-şi lăsă capul în mâini. Coana Ruxandra izbucni în plâns, şi se aruncă de luă copilaşul în braţe:
– Da, puiule dragă, mămiţa ta ţi l-a trimes, mămiţica ta!
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-87888760221466443552012-12-14T12:42:00.001+02:002012-12-14T12:43:10.245+02:00Chipuri de demult de Emil GârleanuNimic nu se desprinde mai lămurit din trecut, ca unele chipuri pentru care inima ţi-a bătut mai tare, de dragoste sau de milă.
Oamenii aceia îţi rămân bine întipăriţi în minte, ca şi cum şi-ar fi apăsat într-însa obrazul, ca într-un aluat ce le-a păstrat, neatinsă, asemănarea. Şi câteodată, când poate nici nu credem, atunci răsar şi ele, ca venite dintr-o altă lume, prin care am trecut şi noi cândva.
Bine-aţi venit! dar, chipuri dragi ale copilăriei mele! Bine-aţi venit! aici, în mintea mea, căci o dată cu voi vin şi împrejurările, şi vremea, şi farmecul zilelor de-atunci!… Staţi, încet, să vă văd pe fiecare, bine-bine, să vă înfăşor cu dragostea sufletului meu, cum atunci vă petreceam, unora dintre voi, pe după gât, braţele mele de copil!
……………………………………………………………..
MĂTUŞA SMARANDA. Mică, mototolită parcă, în fusta ei verde, şi-n caţaveica roşie căptuşită cu blană de vulpe, parcă o văd, ici, pe scaun, în faţa mea.
Umbla totdeauna legată la cap cu un tulpan alb, curat, cu capetele înnodate drept în creştet, ca două urechiuşe. Avea sprâncenele îmbinate, aşa de îmbinate, că multă vreme nu m-am lămurit de ce mătuşa Smaranda are o singură sprânceană stufoasă, ce pleca de deasupra ochiului stâng, ţinea toată marginea de jos a frunţii şi, la capătul ochiului drept, se cobora aşa de mult, ca şi cum s-ar fi unit cu geana. Ochii îi erau verzi, şi supt fiecare dintre ei, drept în umerii obrajilor, avea câte o aluniţă. Faţa îi era zbârcită ca o smochină. Era iute la treabă şi ocăra pe toţi. Iar vorba ei era, câteodată numai cepeleagă.
Strângea parale şi, când aduna mai multe, nu ştia ce să facă cu ele. Într-un an, înainte de sărbătorile Crăciunului, şi-a luat, după multă chibzuinţă, un palton. Îi plăcea să umble bine îmbrăcată. Şi-a luat un palton lung, până-n pământ, cu înflorituri de găitan pe la poale, cu gulerul şi betiţele de blană. S-a arătat la toţi cu dânsul, a firitisit-o fiecare ai casei; era mulţumită mătuşa Smaranda, şi ar fi fost şi mai fericită dacă nu i s-ar fi părut paltonul cam greu.
Să fi avut bătrâna, pe atunci, vreo şaizeci de ani.
Aşa, în ajunul Crăciunului, spre seară, fratele meu mai mic mă cheamă să-mi spună, în taină, ceva:
– Uite ce-a ascuns mătuşa Smaranda!… îmi zise el, şi-mi arătă o grămăjoară de patace de plumb, mari cât unul de 5 lei.
Îl întreb:
– De unde le-ai luat?
Atunci frate-meu mă desluşeşte: jos, la poalele paltonului cu pricina, la mijlocul fiecărui nod de găitan, fuseseră puse, ca o floare, rotogoale de plumb învelite în postav. Ce nu descoperă copiii? Frate-meu dăduse de urma lor, şi le scosese cu briceagul. Dar ce plânsete pe mătuşa Smaranda! Ce suspine, ce ocări! …
A doua zi, mătuşa Smaranda s-a îmbrăcat şi-a plecat în târg. La întoarcere aduse un şirag de smochine, şi jumătate din el, da, jumătate, l-a dat lui frate-meu. Spre seară am aflat pricina: frate-meu, scoţându-i de la poale bucăţile de plumb, îi uşurase paltonul …
…Ce te-i fi făcut, dragă bătrână? În ce colţ vei fi trăind, apăsată de ani, sau supt ce cruce te-i fi odihnind de încordările unei vieţi lungi şi obositoare, mătuşă Smaranda.
PETRIŞOR – GHIAVOLUL. Era cât un mijloc de om, nu mai mare. Era băiatul bariergiului de la bariera Copoului. Şi tătâne-su îl îmbrăca iarna în ciubote cu carâmbi, cojocel cu blană de miel, îi încingea tot mijlocul şi pieptul într-un brâu roş şi-i turna o căciulă brumărie, ţuguiată, în cap – îmbrăcăminte de haiduc. Poate să fi fost Petrişor numai cu vreun an, doi mai mare decât mine; dar era fălcos, îndesat şi ţeapăn, că părea totdeauna răsărit ca un trunchi din sucul pământului.
La Crăciun şi la anul Nou, porţile ne erau deschise: veneau colindătorii şi urătorii, rânduri-rânduri; veneau oameni mari, veneau băieţi şi fete. Dar de nici unul nu făceam mai mare haz ca de Ghiavolul, cum îl porecliseră ai noştri pe băiatul rohatgiului. Noi îl aşteptam în fiecare an, căci venea întotdeauna cam pe după prânz. Ne uitam spre rohatcă; printre valurile de omăt începea să se zărească o mogâldeaţă cenuşie, apoi mogâldeaţa se mărea, se mărea, şi-n locul căciulii vedeam în întregime trupul lui Petrişor.
Păşea îndrăzneţ, împlântându-se până la genunchi în troiene. În poartă se oprea, răşchira picioarele, sufla ostenit şi ne striga:
– Eu să vă cânt? Ha?
Mama îl lăsa să strige de mai multe ori, căci îi plăcea să-l vază înţepenit în glezne, cu mâinile în buzunarele pantalonilor, vorbind cu glasul furios parcă, scuturându-şi capul la fiecare întrebare ca şi cum ne azvârlea cuvintele în geam:
– Eu să vă cânt? Ha?
Şi când îl chemam, punea capul în piept, se zvârcolea voiniceşte, se oprea în faţa ferestrei, ţintea streşina casei, ca şi când acolo era scris Pluguşorul şi, legănându-se când pe un picior, când pe altul, începea:
Aho, aho! copii şi fraţi,
Staţi puţin şi nu mânaţi …
Când sfârşea, îşi trecea podul palmei pe sub nas, îşi arunca mai pe ceafă căciula şi se uita cu ochii lui albaştri, curaţi şi frumoşi la noi:
– V-am urat!
Mama îl chema, îi da bani şi bunătăţi…
Ce vei fi făcând tu, Petrache băiete?… Ţi-o mai fi păstrat viaţa ochiul acela îndrăzneţ, trupul acela puternic? Tu vei mai fi repezind tu cu bărbia-n piept, ca la luptă, în vârtejul grijilor din fiecare zi? Cine ştie? Dar ce bine îmi pare, Petrache-Ghiavole, că nu te-am mai văzut de-atunci şi că-n mintea mea nu te-ai mai putut schimba!
VASILE POŞTAŞUL. Nu era bătrân Vasile poştaşul, dar noi toţi copiii îi ziceam moşul. Poate unde grijile îl încărunţiseră, poate unde-l vedeam şchiopătând, gheboşat, cu geanta mare, plină vraf de scrisori şi gazete, atârnându-i ca o piatră de gât. Trebuie să fi fost tras la faţă moş Vasile, să fi avut ochii şterşi, pentru că din tot chipul lui nu-i ţin minte decât nasul, nasul înroşit de ger, căci vara, nu ştiu de ce, nu i-am văzut decât şapca. Cu toate acestea, parcă nici n-am nevoie să ştiu mai mult din chipul lui moş Vasile, aşa îl am de ajuns în minte. N-am auzit glas mai jalnic a al lui. Când venea să spună: Aveţi o scrisoare! îmi venea să plâng. De cincisprezece ani împărţea scrisori în dealul Copoului. Tata îl iubea mult. Îl ajutau toţi. Avea şase copii la Anul Nou venea cu cei mai răsăriţi.
Odată, într-un ajun, a venit singur. Tata i-a ieşit înainte şi i-a dat, ca în fiecare an, darul în bani. Apoi i-a urat:
– Să trăieşti, Vasile; să-ţi trăiască şi să-ţi fie fericiţi copii.
Atunci, cum stăteam lângă tata, am auzit glasul jalnic al poştaşului răspunzând numai atât:
– Ah! aseară mi-a murit fetiţa …
Tata a tresărit, a băgat repede mâna în buzunar şi, fără să se uite, i-a dat bani mulţi. Apoi m-a luat în braţe, de m-a sărutat lung, pe frunte…
…Va mai fi bătut mult încă moş Vasile uliţa Copoiului; va mai fi răsunat de multe ori încă glasul lui adânc la uşile oamenilor de pe acolo: Aveţi o scrisoare! Dar la casa albă, din preajma grădinii lui vodă Sturza, nu ne-a mai găsit pe noi…
MOŞUL ALECU. Era slăbănog; cu obrazul tras; cu bărbiţa albă, pe care şi-o tundea singur; avea ochi cenuşii şi capul chel. Mustăţile îi erau îngălbenite de ţigară – fuma aşa de mult, că din ele ieşeau veşnic fum. Umbla plecat înainte, zâmbea veşnic şi citea neîntrerupt despre stele. Multe ştia; foarte multe ne povestea. Dar despre stele cunoştea lucruri spăimântătoare pentru noi, copii, pe-atunci; serile, când ne puneam în pat, şi moş Alecu ne povestea cât e de mare soarele, câtă pară şi câtă arşiţă, câte râuri de foc sunt într-însul, ne cuprindeau fierbinţelile şi bâiguiam prin somn.
În serile de toamnă stăteam în balcon cu moşul. Şi parcă-l văd cum urmărea, cu degetul întins, căderea stelelor. Noi pândeam să-i spunem:
– A căzut încă una, moşule!
Iar mătuşa Smaranda, care sta cinchită într-un colţ, mormăia:
– A murit un om!
Moşul, ca om învăţat, ce ştia cum stă rostul lucrurilor, se supără foc şi-i zicea :
– Ia nu mai vorbi fleacuri!
Şi ne spunea el: cum acele erau fărâmături din stelele ce se loveau între ele …
– Cap în cap … adăoga batjocoritor mătuşa Smaranda. Iar moşul se înfuria şi mai tare …
Crescuserăm mari şi-l cam necăjeam, bietul om! Ţin minte că, într-un ajun de Anul Nou, la un revelion, i-am dat, unul peste altul, pahare cu vin, cu şampanie, cu vişinată, cu de toate.
– De hatârul meu, moşule! îi ziceam eu.
– Şi de-al meu! îl ruga fratele meu.
Şi-am ameţit pe moşul! Atunci s-a supărat şi-a vrut să plece acasă. Dar noi l-am dus în odaia noastră de culcare, i-am făcut patul pe o canapea şi l-am culcat, ca pe-un copil, cum ne culca şi el, cu doi-trei ani mai înainte. Când l-am văzut cu capul pe pernă, ne-am pus în genunchi lângă el, l-am alintat pe frunte şi l-am rugat, râzând:
– Rămâi, moşule, rămâi să te culci la noi.
Atunci, parcă-l văd, moşul a deschis ochii şi ne-a spus:
– Ţţţ! mă duc, mă duc acasă.
Şi-a adormit!…
…Dragă moşule, ce durere m-a cuprins, când am auzit că, singur-singurel, în odaia strâmtă şi săracă, te-ai dus pentru totdeauna, şi eu n-am putut să-ţi alint ca şi atunci, fruntea, fruntea largă şi lucie de sub care izvorau atâtea poveşti minunate…
……………………………………………………………..
Atâta lăsăm şi noi pe lume: câte o fărâmitură din sufletul nostru în amintirea acelora care ne-au iubit!
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-49559080393146256192012-12-14T11:40:00.002+02:002012-12-14T11:42:04.584+02:00Nicuşor de I. Al. Brătescu-Voineşti La marginea dinspre miazănoapte a oraşului, pe malul
iazului, e o grădină frumoasă în care sunt patru clădiri mari: a tribunalului,
a prefecturii, a judecătoriei şi a casieriei; restul grădinii e numai tufişuri
dese de lemn câinesc, de baţachină şi de rugi, în care primăvara cântă
privighetorile de o frumeseţă. Chiar pe marginea malului e o mobilă pe care când
te-i sui, ai înaintea ochilor o minune de tablou. Aici sub mal, iazul umbrit de
sălcii şi d anini ca o moară vorbăreaţă; mai departe valea verde a Ialomiţei,
închisă în fund de dealurile viilor, pe culmea cărora stă de strajă mănăstirea;
iar mai în fund, topită-n aburi albăstrii, toată coama munţilor de la Piatra
Craiului până-n Penteleu; în tot o privelişte frumoasă, de parcă ţi se
primeneşte sufletul uitându-te la ea.<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
Prin grădina asta e drumul lui conu’ Mişu, care şade
alături când e să iasă în oraş.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
Cum trece într-o zi din primăvara trecută, s-a oprit să
asculte o privighetoare, care cânta de răsuna grădina; şi fiindcă tufişul în
care cânta era chiar alături, s-a aplecat să încerce: n-o putea-o zări? Când,
ce să vază? Jos, în tufiş, un băieţaş. Cu degetul arătător de la mâna dreaptă
peste buzele ţuguiate, îi făcea semn să tacă, iar cu cel de la mâna stângă, îi
arăta privighetoarea. Aplecându-se mai mult, o văzu …<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
Şi a stat aşa multă vreme,
neputându-se sătura de a o privi
şi neştiind ce să privească mai cu drag; pasărea mică şi neînsemnată care
scotea sunete atât de puternice şi de măiestre, din guşuliţa ei care se vedea
săltând, ori fericirea fără seamăn care zâmbea
pe toată faţa copilului?<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
Îl mai văzuse el de câteva ori p-aici prin grădină jucându-se
cu alţi copii de seama lui, dar niciodată nu-l privise cu luare-aminte. Acolo,
un broscoi de băieţaş slăbuţ, cu părul cânepiu, încurcat ca un caier, şi cu
pantalonii în vine, cârpiţi în zece locuri. Acum pentru întâia oară vede ce
ochi negri, catifelaţi şi dulci avea.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
La o mişcare nedibace pasărea zbură şi lui conu’ Mişu îi
păru grozav de rău, crezând că s-o mâhni copilul; dar acesta ieşi din tufiş şi
privindu-l drept, cu seriozitatea adorabil de hazlie a copiilor:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
– Nu faţe nimic. Vine îndărăt. Asta e a mea. A fost şi
poimâine.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
– Ce spui, mă? A fost şi poimâine?<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
– Da, a văzut-o şi Lenuţa.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
– Care Lenuţa?<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
– Lenuţa, sora mea …<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
Şi clătinând din cap:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
– Dar lui Vasilică nu i-o arăt.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
– Care Vasilică?<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
– Vasilică a lu’ nenea Dumitru de la zudecătorie.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
– Şi de ce nu i-o arăţi şi lui?<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
– Că fiincă dă cu pietre.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
– Bravo! să nu i-o arăţi.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 18.0pt; text-align: justify;">
– Ţţ!<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 18.0pt; text-align: justify;">
– Dar pe tine cum te cheamă?<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
– Nicuşor a lui Ioniţă, odăiaşu’ de la casierie şi sunt de
sase ani.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
– Ce vorbeşti, domnule!!? Păi bine, tu poate că vrei şi doi
bani, să-ţi cumperi covrigi.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoBodyTextIndent" style="text-indent: 18pt;">
Nicuşor răspunde cu umărul drept,
săltându-l în sus. Şi conu’ Mişu, râzând cu mulţumire, scoate şi-i întinde doi
bani. Copilul luându-i zic: săru-mâna şi pleacă grăbit, ţinându-se cu o mână de
brăcinarii pantalonilor prea largi, dar după câţiva paşi se întoarce să-l
întrebe serios dacă la spiţerie se vinde ouă de furnică.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoBodyTextIndent" style="text-indent: 18pt;">
<span lang="FR">– Ce să faci, mă, cu ouă de
furnică?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent" style="text-indent: 18pt;">
<span lang="FR">– Mi-a spus mămica mea asa: că
le plaţe la privighetori şi vreau să pui pe zos la a mea …<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent" style="text-indent: 18pt;">
<span lang="FR">Are şi conu’ Mişu trei
îngeraşi de copii de la care aude în fiecare zi fel de fel de nostimade
copilăreşti, dar asta i s-a părut atât de drăgălaşă, încât a luat pe băieţaşul
odăiaşului în braţe şi l-a sărutat, pe amândoi obrajii; pe urmă, ruşinat de
înduioşarea lui l-a lăsat şi l-a
scuipat:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent" style="text-indent: 18pt;">
<span lang="FR">– Ptiu! Marş d-aici, potaie
mică!…<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent" style="text-indent: 18pt;">
<span lang="EN-US">Din ziua aia datează prietenia lui conu’ Mişu cu Nicuşor; e! Dar
negreşit prietenia care poate să mijlocească între un boier mare şi copilul
unui odăiaş. Din vreme în vreme, când îl vede prin grădină, îl strigă: pst! mă
hoţule, vino-ncoa! şi-i dă câte un ban cum dă şi Lenuţii pe care o vede în
fiecare zi, venind din târg încărcată cu o dublă de pâine şi cu un clondir, pe
care de-abia le duce. Cunoaşte acum şi pe părinţii lui Nicuşor; tatăl, unu
gros, negru, păros, cu o mutră aspră, în care numai roşeaţa vârfului nasului
pune o pată mai veselă; mama, slabă, ofilită, prăfurie şi totuşi plăcută pentru
blândeţea ochilor … Negreşit, Nicuşor nu e primit în curtea lui conu’ Mişu să
se joace cu copii lui şi cu musafirii lor, dar se uită şi el din grădina
prefecturii pe crăpăturile ulucilor; şi tot încercând crăpăturile a dat peste
câteva prin care se poate vedea tot raiul din curţile boierului. Aşa,
printr-una se văd rondurile de flori frumoase şi locul unde joacă copiii
crocket; printr-alta se vede terasa
îmbrăcată în flori albastre, unde mănâncă boierii vara; prin a treia, căprioara
cu ţarcul ei; iar prin a de la capul din fund al ulucilor, grădina de poame,
curtea păsărilor şi doi câini mari legaţi în lanţuri pe sârmă…</span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent" style="text-indent: 18pt;">
<span lang="EN-US"> *</span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent" style="text-indent: 18pt;">
<br /></div>
<div class="MsoBodyTextIndent" style="text-indent: 18pt;">
<span lang="EN-US">Frumos Crăciun, o să fie! </span><span lang="FR">A nins două zile din crivăţ şi acum în
ajun s-a schimbat vântul; suflă austrul subţiind norii printre care încep să se
ivească stelele şi aducând cu el un ger de te taie.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="text-indent: 18pt;">
<span lang="FR">La curtea caselor lui conu’
Mişu e zarvă mare. Pe porţile deschise larg nu mai contenesc săniile încărcate
cu musafiri. E pom de Crăciun la care sunt poftiţi copiii tuturor prietenilor.
În mijlocul salonului încăpător, care ţine de la intrare până la terasa din
fund e aşezat bradul împodobit de-ţi ia ochii. Cucoanele se învârtesc de acolo
până acolo rânduind lucrurile la locul lor. </span><span lang="EN-US">Copiii nerăbdători aşteaptă în odaia din dreapta semnalul
când vor putea intra. Să aştepte, că nu e încă gata. Mai sunt de aşezat
jucăriile pe mescioara din jurul bradului şi de pus la fiecare teanc de jucării
câte o carte de vizită cu numele copilului căruia i se cuvine; şi nici conu’
Mişu n-a sosit încă de la club cu bărbaţii, ca să se bucure de bucuria
copiilor.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="text-indent: 18pt;">
<span lang="FR">În vremea asta, alături, la
casierie, e un sufleţel stingher, care se zbate şi se frământă… Mama e dusă la
cucoana casierului să ajute la gătit şi la scuturat – şi a luat şi pe Lenuţa cu
ea; tatăl e dus la cârciumă… iar el stă singur în gangul casieriei muncit de
gânduri… a văzut azi-dimineaţă pe un om
din curtea boierească, ducând la spinare un brad mare, mare… pe urmă băieţi de
la cofetărie cu tăvi şi alt băiat de la librărie încărca cu fele de fel de
cutii… Şi el ştie ce înseamnă asta. Anul trecut, când l-a durut în gât, l-a dus
mă-sa la spiţărie şi atunci prin uşa întredeschisă a zărit o clipă în odaia de
alături, cu ochii lui împăienjeniţi de friguri, un brad frumos îmbrăcat în… dar
a închis spiţerul uşa… şi era ziuă, lumânările nu erau aprinse şi mămica i-a
spus aşa: că seara e mai frumos când se aprind lumânările… Toţi copii ăştia
care trec în sănii, acolo se duc să văz pomul de Crăciun… pomul de Crăciun!!…
Şi nici prin crăpăturile ulucilor nu poate să se uite, că e zăpadă până la gât…
E! dar dacă ar vrea conu’ Mişu… Ţe, conu’ Mişu nu e om bun? Ba e bun. Nu-i dă lui
întotdeauna câte un ban? Adineauri a trecut în târg şi nu s-a întors încă
acasă… Dacă i-ar ieşi înainte şi l-ar ruga
să-i arate şi lui pomul de Crăciun, numai niţel, niţel de tot.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="text-indent: 18pt;">
<span lang="FR">Cât e de mică inimioara lui,
s-a despărţit acum în două. Jumătate îl îmbrânceşte înainte: „încearcă, conu’
Mişu e om bun; poate te duce să vezi pomul… pomul!!“ iar cealaltă îl trage înapoi: „fugi d-acolo,
nu se poate… nu se poate“…<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="text-indent: 18pt;">
<span lang="FR">Se aud sănii venind dinspre
târg… Uite-le, cotesc la colţ în bătaia lămpi electrice de la răspântie.
Nicuşor recunoaşte pe conu’ Mişu şi-l aude râzând cu poftă. Repede o ia la fugă
să-i iasă înainte. Cine ştie? poate chiar fără să-i spuie nimic văzându-l, o să
i-l arate, că e om bun. A ajuns! Aici e altă cotitură. Hei! la o parte! strigă birjarul degeaba; iar
conu’ Mişu, ieşind pe jumătate din sanie şi văzând copilul în drum:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2">
<span lang="EN-US">– În drum, hai? Drace împeliţat! </span><span lang="FR">Să te calce sania. Marş acasă!<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2">
<span lang="FR">Şi săniile trec… E noapte… nu se pot
vedea lacrimile care au năpădit în ochişorii negri, catifelaţi, dulci ca o
mângâiere…<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="text-indent: 18pt;">
<span lang="FR">I-a zis aşa: „marş acasă!“ dar
ce să facă acasă? nu e nimeni acasă, nimeni… Şi coşul de la sobă ţiuie… </span><span lang="EN-US">„Şi-i e urât… </span><span lang="FR">Şi cum stă în drum, parcă-i şopteşte
cineva la ureche: „Ştii ce? poate că se vede de la poartă prin ferestre“. O ia
la fugă înspre curtea boierească. Se dă la o pateu lângă uluci ca să treacă
săniile care ies; apoi, când au trecut,
face doi paşi în curte şi se uită cu încordare… Ies valuri de lumină pe
ferestre, dar pomul nu se vede… Şi mai
face doi paşi, strângându-şi la piept paltonul lung şi larg, făcut dintr-o
scurteică veche a mă-si, în care parcă e un pui de lăutar… </span><span lang="EN-US">Ferestrele sunt prea sus… degeaba… </span><span lang="FR">A! ştie el un loc de unde ar
putea vedea, d-acolo de pe prispa unde mănâncă boierii vara! Acolo a văzut el
prin crăpăturile ulucilor, sunt ferestrele jos. Da, dar câinii!!! Gândul acesta
îl face să se retragă repede din curte… Ce bine ar vedea el de-acolo pomul de
Crăciun!!! Stă… şi-şi face în gând socoteli de om mare. Nu se poate să fie
câinii dezlegaţi acum când vine lume… Asta nu se poate! ce, să muşte pe lume?
Face câţiva paşi în curte trăgând cu urechea şi neputându-şi dezlipi ochii de
la lumina ferestrelor… Ocoleşte în vârful picioarelor casa… mai sunt câţiva
paşi… A ajuns!… na! perdelele lăsate… ba
nu, una e ridicată! </span><span lang="EN-US">Păşeşte
binişor… binişor… </span><span lang="FR">Aaaa!!! ce frumos! ce frumos!<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="text-indent: 18pt;">
<span lang="FR">Poate de-acum să sufle austrul
vânt tăios de rece, că în tot trupul copilului s-a revărsat căldura unei
fericiri nemăsurate. </span><span lang="EN-US">Tot sufletul i
s-a urcat în ochii care privesc cu nesaţiu… Cum sclipeşte beteala! </span><span lang="FR">Uite şi lumânările aprinse! Şi
ce de jucării! Trâmbiţe, tobe, păpuşi! Uite şi nişte iepuraşi albi, mici şi
drăguţi…<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="text-indent: 18pt;">
<span lang="FR">Înăuntru se deschide de părete
uşa odăii din dreapta prin care năvăleşte o droaie de copii, băieţaşi, fetiţe
şi noduleţe mici, pe care parcă-i dă jos fundele. Sunt câteva clipe de extaz
general vrednic de admirat: copiii de o parte rămaşi ţaglă cu ochii pironiţi la
pom, părinţii de ala, cu ochii umezi de fericirea bucuriei lor. </span><span lang="EN-US">Acum madamele aşează copiii în semicerc. </span><span lang="FR">Trebuie să cânte: „O!
Tannenbaum! O Tannenbaum!“ Se face o
tăcere desăvârşită. Cucoana Zoe, gazda, deschide pianul şi se aşează să-i
acompanieze… dar în clipa în care-şi ridică mâna ca să înceapă, dinspre terasă
se aude lătratul gros al unui câine şi ţipătul unui copil, ţipăt de groază, lung, sfâşietor, care
spintecă tăcerea şi trece ca un junghi în inimile tuturor… Bărbaţii dau năvală
într-acolo: deschid uşa. „Marş Leu! marş Leu!“ strigă conu’ Mişu dând cu piciorul în câine… Jos lângă
fereastră zace copilul fără cunoştinţă...</span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="text-indent: 18pt;">
<span style="text-align: center; text-indent: 0cm;"> </span><span style="text-align: center; text-indent: 0cm;">*</span></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoBodyTextIndent2" style="text-indent: 18pt;">
<span lang="FR">Nu te mai frământa atâta,
coane Mişule, închide ochii şi dormi în pace, că Dumnezeu e bun şi iertător. El
ştie c-ai priceput prea târziu de e-ţi ieşise copilul înainte şi că te-ai căit
de a-l fi gonit cu asprime. Te-a văzut cum l-ai adus în casă, cum l-ai
îngrijit, cum i-ai încărcat braţele cu jucării şi de bunătăţi şi pentru el şi
pentru Lenuţa. El ştie că eşti hotărât mâine, în ziua de Crăciun, să te duci la
casierie, să te încredinţezi cu ochii dumitale că băiatul nu s-a îmbolnăvit de
spaimă. Dumnezeu e bune şi iertător şi a auzit ce-ai pus de gând cu cucoana Zoe
să faceţi la anul. Închide ochii şi dormi în pace.<o:p></o:p></span></div>
<span lang="FR" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;"></span><br />
<div style="text-align: right;">
<span lang="FR" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;"><span style="font-size: 12pt;"> </span><span style="font-size: 12pt;">
</span><span style="font-size: 12pt;"> </span><span style="font-size: 12pt;"> </span><span style="font-size: 12pt;">(1912)</span></span></div>
<span lang="FR" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;">
</span>Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-25396539840363800582012-12-14T10:42:00.005+02:002012-12-14T17:40:27.093+02:00Sorcova de Barbu Ştefănescu-Delavrancea<span lang="FR"> </span><br />
<span lang="FR"> Troienii se ridicau namilă până la
tinda creştinului. Vântul spulbera fulgii de zăpadă în vârtej şi stoluri,
repezite în lungul uliţelor, sparte la răspântii şi împrăştiate fără căpătâi în
largul maidanelor de la Olănita, Pârtia nu se mai cunoştea. Zăpada îţi trecea
de glezne şi mai bine.</span><span lang="FR">Fumul căminelor, zăpăcit de bătaia
crivăţului, se zvârcolea pe loc şi, ca şi cum ar fi fost sorbit de vetre, se
prăbuşea îndărăt pe gâturile coşurilor. Mahalaua înţelenise îngropată în
troieni.</span><span lang="FR">Nu se pomenea nici gură de om, nici
lătrat de câine.<br /> </span><span lang="FR">Aşa an nou, aşa Sân-Vasile, să-l
hărăzească Domnul vrăjmaşilor noştri, că şi d-ai avea tufă în bătătură, uiţi şi
de topor, te di cât mai afund în plapumă, îţi răstorni toate ţoalele în
spinare, şi tot gheaţă rămâi din tălpi până la creştet.</span><span lang="FR">Taraful lăutarilor, al lui Sotir
Ciupitul, ţambalagiul Olănitei, împodobise din preziuă un cap de porc cu tibet
conabiu şi albastru, cu busuioc şi cu cercei roşi în amândouă urechile, şi mi-i
vârâse, în dinţii rânjiţi, un trandafir umplut cu tocătură rumenă.</span><span lang="FR">Toţi aşteptau să vadă astă grozavă </span><span lang="FR">vasilcă, şi
nimeni n-o mai vedea, deşi trecuseră ca
la trei ceasuri de când se luminase de ziuă.<br /><o:p></o:p></span><span lang="FR">Nu se pomenea nici de sorcovăială,
după cum s-ar fi cuvenit de la moşi, de la strămoşi. Ţi se prindea pleoapă de
pleoapă, nară de nară, falcă de falcă, degera oul în găină de ger ce se
pornise.</span><span lang="FR">– N-am putea duce l-alde biata Bălaşa
ceva curmeie de viaţă şi vreascuri ujujite? zicea mama Arghiriţa fetei-mari ce
învârtea mămăliga între genunchi şi se ştergea la ochi din pricina fumului.
Biata Bălaşa! o fi amorţit cu copil cu tot! Săraca lipită, bolnavă că nu se mai
poate târî, văduvă, cu copil gol puşcă, pe aşa căţea de vreme, nu ştiu, zău, de
şi-o mai înnoda zilele… Scoală, Irino mamă, pune pe tine cojoaca ta şi dulama mea
şi du-te de vezi, îi abureşte coşul a fum?</span><span lang="FR">Irina lăsă făcăleţul în mâna mă-si, se
strecură pe prispa din jurul pereţilor până
la spatele casei, apoi se întoarse într-un suflet în tindă, se scutură
de omăt şi sări pe vatră.</span><span lang="FR">– Nu e, mamă, nu e fum, nu e nimic;
geamurile îngheţate tun, cu frunze geruite,
de nu le-ai răzui nici cu custura. Grăbeşte, Irina, să-i duci ceva
găteje, niţică mămăligă şi ceva fiertură; să le aprinzi focul cum ăi şti, să le
pui masa, c-or flămânzit; şi e mai mare păcatul să ştii pe femei cu copilaşul
acela pocâltit şi degerat la o zi aşa de mare!</span><br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
II<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 35.4pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
Zăpada îi
pătrunsese în tindă; vântul îi cânta prin crăpăturile uşii parc-ar fi vuit în
duba mare; şi Bălaşa era întinsă în pat, învelită c-o plapumă veche, soioasă şi
ciuruită cu găuri prin cari ieşeau gheomotoacele de lână neagră. Pe picioare
îşi trântise două scovergi. La sân îşi ghemuise copilul îmbrăcat cu nişte
zdrenţe de pantaloni, c-o scurteicuţă
îmblănită şi încins pe la mijloc c-o basma roşie. Chipul ei, gălbejit de boală
şi de sărăcie, începuse a da în vânăt şi ochii, pironiţi asupra copilului,
pierduseră luciul vieţii ca şi cum i-ar fi răzuit c-o gresie.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
– Mamă, mi-e frig lângă tine, tu eşti prea rece,
îngână copilul dârdâind, lasă-mă să mă dau jos.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
– Bine Nică,
fă cum vrei, şopti Bălaşa. Câteva lacrimi umeziră ochii ei uscaţi. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
– Mamă, mie
mi-e frig când stau în casă, adăogă copilul trăgându-şi cizmele, mai bine ar fi
să mă duc cu sorcova. Soba nu s-a dezmorţit de trei zile, şi eu am merişor şi
busuioc uscat, pot să-mi fac o sorcovă, dacă nu am una de târg cu flori şi cu
beteală; şi poate să viu cu parale; am să-ţi cumpăr pâine caldă. <span lang="FR">Aici e frig, mamă, vreau să mă duc!<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span lang="FR"> Şi el, care
înghiţea în sec de foame, nu-i venea să spună drept – deşi abia era de şase ani
– căci simţea pe mă-sa bolnavă greu, şi
tot zadarnic ar fi fost s-o mai mâhnească şi el cu foamea lui.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoBodyText3" style="text-indent: 18.0pt;">
<span lang="FR">– </span><span lang="FR">Du-te, răspunse Bălaşa închizând
ochii. Ştiu eu ce te mână pe tine, dragul mamei, ştiu eu, numai Dumnezeu nu
ştie! Să te sărut o dată înainte de-a pleca.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span lang="FR">– </span><span lang="FR">De ce să mă săruţi, mamă, înainte de-a pleca?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span lang="FR">– </span><span lang="FR">Ca să-ţi fie cu noroc, ca să câştigi parale, ca să
te primească cu bine la casă de oameni.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18.0pt;">
<span lang="FR">Nică era la gâtul ei şi începuse a-şi îngâna
vorbele cu plânsul.<o:p></o:p></span><br />
<span lang="FR">– Nu zic bine, mamă? De ce nu mă
asculţi? Ca un fir de trandafir, tare ca piatra, iute ca săgeata… Mai sărută-mă
o dată, c-am să-ţi aduc pâine caldă de la Iane brutarul.</span><span lang="FR">Îl sărută. Parcă buzele i se
încălziseră într-un zbucium de viaţă fără nădejde. Nică, după ce o bătu pe
frunte cu mănunchiul de merişor şi de busuioc, plecă îndesându-şi căciula pe
urechi.</span><span lang="FR">Când copilul ieşi afară din tindă, îl
săgetă crivăţul, care te orbea şi-ţi îneca răsuflarea. Cercă să facă un pas din
prag şi nu văzu înaintea ochilor. O pală groasă de zăpadă îl izbi peste ochi.
În acea frământare cumplită, un singur gând îi licări în mintea lui de copil:
Vreau să aduc pâine caldă mamei, pâine caldă de la Iane brutarul!</span><span lang="FR">Şi intră în zăpadă până la brâu. Să
opri încremenit. </span><span lang="EN-US">Auzise ceva. Îl
striga cineva? </span><span lang="FR">Auzise
bine numele lui. Vântul să fi fost? </span><span lang="EN-US">Şi
vântul era rece, şi glasul care-l chemase fusese cald. </span><span lang="FR">Ca şi vântul să pierduse în depărtare,
deşi venise de aproape. Nică!… Nică! Iar? Şi acest glas, care ieşea ce de supt
o copaie răsturnată, era slab, năbuşit, tăiat de tuse, bolborosit într-o
hârâială care-l îngheţă până la măduva oaselor.<br /><o:p></o:p></span><span lang="FR">– E mama! şopti copilul clănţănind, şi
se repezi la uşă.</span><span lang="FR">– Pe când se lupta să deschidă uşa cu
mâna stângă, căci cu dreapta strângea cât putea sorcova de merişor, iacă şi Irina
a mamei Arghiriţa, cu un maldăr de găteje şi de viţă uscată.</span><span lang="FR">– Mama, dadă Irina, cere apă, deşchide, deşchide-mi !</span><span lang="FR">Când intrară în casă, biata Bălaşa se dusese pe lumea ailaltă. Plapuma şi
velinţele căzuseră jos. O mână-i odihnea pe piept, iar cealaltă încremenise
înfiptă în aşternut. Cu ochii pe jumătate închişi, părea că-şi caută copilul la
sân. Gura ei căscată, o pată ca întunericul, şi, tot ca întunericul fără fund.</span><span lang="FR">– Dadă Irină, vrea apă, să-i dăm apă,
dadă Irina! îngână bietul copil, căutând prin odaie cana cu apă.</span><span lang="FR">Dada Irina, în loc să-l asculte, îl
luă în braţe şi se repezi cu el pe uşă afară.</span><span lang="FR">Când îl duse l-alde Arghiriţa şi dădu
de căldură, Nică îmbrăţişă soba, închise ochii şi zise încetinel şi dulce :</span><span lang="FR">– Dadă Irină, să faci şi mamei foc, că
mult e bine la căldură!</span><span lang="FR">Apoi, băgând de seamă cum şopteau de tainic Irina cu mama Arghiriţa, care
adusese ş-o lumânărică de ceară galbenă, întrebă cu binişorul:</span><span lang="FR">– Da
ce să faci, dadă Irino, cu lumânarea?<br />
</span><span lang="FR">– Să duc la mă-ta foc, lele, îi
răspunse Irina.</span><span lang="FR">– Şi eu, după ce m-oi încălzi, mă duc
cu sorcova, să-i aduc pâine caldă, mormăi copilul, aţipit lângă sobă, strângând
necontenit în mâna dreaptă mănuchiul de merişor şi de busuioc.</span><span lang="FR">Dar pe când Arghiriţa vorbea ceva mai
tare cu fie-sa socotind că copilul adormise, Nică deschise sperios ochii săi
albaştri, înecaţi în lacrimi, sări de lângă sobă şi strigă, neputându-şi
stăpâni plânsul:</span><span lang="FR">– Dadă Irină, nu vreau s-o daţi
popii!… De ce s-o bage în groapă?… Mama e a mea, nu e a popii!… Nu vreau să-i
dea ţărână în ochi… N-a făcut nimic… Dacă e săracă… când m-oi face mare o să
fie bogată… O să-i cumpăr scurteică, rochie şi şorţ… Să nu mi-o daţi popii!...
Nu s-a dus la biserică c-a fost bolnavă, dadă Irină… dumneata ştii cum se ducea
înainte… dumneata ştii…<br /> </span><span lang="FR">Abia după multe făgăduieli se linişti,
se culcă de-a curmezişul patului de lângă sobă şi adormi oftând, nevoind să
mănânce decât o dată cu mama.</span><span lang="FR">A doua zi toate i-au fost de-a surda.
S-a rugat, a plâns, a ţipat, că popa n-a voit să-l asculte. Pe mă-sa au
pornit-o cu picioarele înainte. Degeaba le-a zis tuturor: <i>Lăsaţi-o barim
până s-o muia curtea bisericii!, </i>auzind că pământul de groapă e tare ca
osul.<br /> </span><span lang="FR">Şi toată lumea i s-a părut rea
de-atunci încolo, mai ales părintele Tudor. Şi din mâna popii multă vreme n-a
luat nici prescură, nici artos. </span><span lang="FR">Iar mama Arghiriţa, în loc de-o fată,
avu o fată şi-un băiat.</span><br />
<div class="MsoNormal">
<o:p></o:p></div>
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;"> </span><span lang="FR"><br /></span>
<span lang="FR"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: right;">
(1885)<o:p></o:p></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-83206903642656098742012-12-14T10:36:00.003+02:002014-12-18T19:22:33.956+02:00De azi şi de demult de Barbu Ştefănescu-Delavrancea<h3 style="text-align: center;">
</h3>
<span lang="FR"> </span><span style="color: #333333; font-family: 'Book Antiqua', serif; text-align: justify;">În ziua de Crăciun
treceam prin Grădina Icoanei.</span><br />
<div style="mso-line-height-alt: 11.9pt; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Tăcere şi cărări albe
cotite pe după copaci fumurii. În spatele meu cineva îşi suflă zgomotos nasul.
Un stol de vrăbii, speriat, se împrăştie în toate părţile. Era omul de chef, ca
la o zi mare. Un bătrân, cu nasul roşu adus în barba lui albă. Vorbea singur.
M-am dat la o parte. S-a dus bombănind: Ei, viaţă grea, ani grei… Un glas
blând. Simţii că e om bun.<o:p></o:p></span></div>
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">În faţa mea, lunga
faţadă, albă şi pitorească, a Şcolii Centrale. La fereastra din mijloc, o
fetiţă în rochie fumurie, cu capul rezemat de geam, privea. În nişte ziduri
mari, un cap mic şi frumos… Şi o batistă îi trecu pe la ochi. Încă o fiinţă
fără copilărie. Cine ştie de unde-a fi! În orăşelul ei, veselie… copiii
fericiţi… ea, închisă, singură şi tristă.<o:p></o:p></span><br />
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Plecai, cu ochii în
jos, mânând înainte acel tablou simplu şi simpatic. E de mirare câtă energie se
pierde în căutarea subiectelor. Mai ales cu pictorii nu mă împac. Frumosul,
naivul şi simpaticul, pretutindeni. Oriunde îţi întorci ochii, umbră, lumină,
formă, vibrând de farmec şi de simpatie. Pe Grigorescu toate l-au emoţionat.
Iacă un poet. Din pânzele lui, de o elocvenţă uimitoare, poţi să-i reconstitui
întreaga viaţă, notând precis ce a simţit pe toate cărările şi prin toate
orăşelele pe unde s-a oprit câteva zile, câteva ore. Între acest tablou şi
maestru, o apropiere aşa de mare, că începu să mi se pară nu cum îl văzusem, ci
cum l-ar fi prins el în cadru, uşurel, poetic, într-o lumină limpede şi
tremurătoare. „O fi sughiţând“. Un vechi gând care tresări din impresiile şi
credinţele copilăriei.<br />
Cum ar fi mai frumos? Cu batista la ochi, sau privirea neclintită asupra unei
lumi depărtate şi fericite? Şi jos cuvintele:<span class="apple-converted-space"> </span><em>„În ziua de Crăciun“</em>.<o:p></o:p></span><br />
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Pe
strada Polonă, nimeni. Pomi încărcaţi de zăpadă. În apropierea unor case mari,
o ţigăncuşă ghemuită într-un palton vechi, cu buzunarele scoase afară. Crezui
că e bolnavă. Trecui drumul. Mânca un codru de pâine albă şi întindea, cu
poftă, de nişte costiţe de porc. În faţa ei un câine ras şi curat. Un danez
şoriciu. O privea. Cu ochii după friptură.Frumoasa lui zgardă dovedea că e
un… bogătaş… Şi ce lacom!…Fulgii de zăpadă cad liniştiţi. Câinele se
uită, îi scânteiază ochii. Are aerul de-a zice:<span class="apple-converted-space"> „</span><em><span style="font-style: normal;">Bre! Ce lucruri bune mănânci tu!“</span></em><o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– Nu
ţi-e frig? o întrebai eu.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– Ţu…<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– Nu
ţi-e frică de câine?<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– Ţu…<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– Dacă
ţi-o lua friptura?<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– Poi,
slujnica lui mi-a dat-o.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– Ce-o
fi vrând el?<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt; text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– Carne.
Oase, nu vrea oase, că i-am dat oase.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Fetiţa, murdară,
ghemuită, mestecând repede. Câinele, gras, mândru, stând pe picioarele de
dindărăt. Un bogat care râvnea la un sărac. <o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– Fetiţo, vrei un
franc?<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">–
Un franc?<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">„Ce ochi mari şi
frumoşi!“<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– Hî-hî…<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Nu-i venea să creadă.
Şi binişor, cu o mişcare furişă, îl luă, îl puse în podul palmei întorcându-l
şi pe-o parte, şi pe alta. În mâna ei neagră, moneda, ca o lumină albă.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Abia făcui câţiva paşi
şi auzii:<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– Na, na şi ţie!<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Îmi întorsei capul.
Aruncase câinelui o bucăţică de carne. Fetiţa deschise pumnul, privi din nou la
franc, începu să râdă, se sculă şi o rupse la fugă dând chiote. Câinele se uită
lung după mine şi începu să urle. Ce curios! Era aşa de limpede ce spunea el:
Tu mi-ai gonit-o… de ce mi-ai gonit-o?…<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">La sărbătorile mari
simţim nevoia de-a şti lumea inocentă şi pură încă. Închipuiţi-vă un copil
înfometat şi tremurând în ziua de Crăciun… E ceva mai dureros?<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Nu e de loc fantezie.
Mi-aduc foarte bine aminte de acum 27 de ani. Poate timpul, ca o perspectivă a
impresiilor noastre, să ne poetizeze copilăria, dar nu o schimbă în
adevăratul ei fond. Durerile şi fericirile rămân dureri şi fericiri, oricât
s-ar afunda în timp ca într-o ceaţă din ce în ce mai deasă şi mai depărtată.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Sărbătorile
Crăciunului sunt cele mai mari pentru copii. Moş Ajunul, colindele, steaua,
pluguşorul, vicleimul, sorcova… care din noi, cei din mulţimea de jos, nu
păstrăm neşterse emoţii de traista Moş Ajunului şi de ramura cu trandafiri de
hârtie? <o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Cârdurile de Moş Ajun
se rânduiau de mai înainte.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Cea mai bună faţă de
pernă era a mea. O traistă cât mine de mare, în care mă împiedicam o noapte
întreagă, tremurând, suflând necontenit în mâinile îngheţate. Ce fericire
într-o suferinţă reală!<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Surorile
împleteau zorit la ciorapi, la târlici şi mănuşi. Toate trebuia să fie
gata. Ele simţeau un fel de mândrie ca fratele lor să se ducă departe,
departe, cu cârdurile, şi a doua zi să le spună tocmai pe unde a colindat.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Parcă
mă văz în acel an în care n-am avut noroc.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">M-am culcat devreme ca
să mă scol la miezul nopţii. Am închis ochii, dar n-am adormit. Ce
emoţiune! Aveam cizme noi. Nu le pusesem până atunci. Traista în cui, băţul
după uşă, căciula la căpătâi. Şi căciula era nouă. Îmi ticăia inima, aşteptând
pe Bănică cu tovarăşii.Am răbdat cât am răbdat în plapumă, dar n-am mai putut.
Mulţi poate nu veţi fi ştiind ce va să zică Moş Ajun la 8 ani, ba încă şi cu
cizme noi…<br />
– Mă îmbrac, mamă… vine Bănică!<br />
El era şeful. Voinic, îndrăzneţ şi de 14 ani. Eu, cel mai mic din ceata de
şapte inşi. <o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Mama, somnoroasă, îmi
răspunse necăjită:<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">–
Dormi aici, mai e pân’ la miezul nopţii.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">–
Mamă, vine Bănică!<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">În
sfârşit, să mă îmbrace. Aprinse lumânarea.Pe geamuri, frunze albe şi groase.
Afară, ger. Trăsei repede pantalonii. Intrai într-un spenţer de lână albastră,
apoi într-o scurteică îmblănită cu oaie. Mă încinse cu o basma roşie. Cizmele!
Cizmele nu intrau. Cu picioarele în sus, şi trage, şi trage, şi luptă, până
când mama rămase c-o ureche în mână. Plângi eu, râzi mama. Până n-a cusut
urechea cizmei, n-am încetat din urlat. Mi-am scos târlicii şi abia mi-au
încăput cizmele. Nu e semn bun. Ca şi-acum mi-aduc aminte de acest gând.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– Să nu te muşte vreun
câine, păcatele mele!…<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Vezi?
Nu era semn bun.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Am
tras căciula pe urechi. Am înhăţat băţul şi, până să vie Bănică, am strigat de
vreo douăzeci de ori: <em>„Bună
dimineaţa la Moş Ajun!“</em><o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Tata
se prefăcea că nu ştie cine strigă.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">–
Ia să le aruncăm pisica în braţe… Oameni mari şi la Moş Ajun…<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Şi
strigam mereu, îngroşând glasul, cu ochii la cizme. Mă strângeau, dar… nu făcea
nimic.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Haiti!
Bătuse în geam!<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">–
Bănică?<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">–
Bănică.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Şi
zbughi pe uşă-afară!<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Zăpada
prinsese, din polei, o coajă tare şi alunecoasă. Ceaţă, ceaţă, de abia zăreai
la doi paşi.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Bănică
făcu planul. S-o luăm pe la Crucea de Piatră. Numai la întoarcere să strigăm
prin părţile noastre. Pe la Crucea de Piatră, mere, nuci şi covrigi, pe la noi
mai mult colaci.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Bănică,
în frunte. Noi, grămadă, după el, ca să nu-l pierdem în ceaţă. Grăbiţi,
sperioşi şi alunecuş. Cădeam pe-un capăt. Şeful râdea.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">–
Unul la rând… doi la rând… trei…<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Şi
iar: „unul la rând…“<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">–
Unde suntem, nea Bănică?<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Şi
când îi ziceam nea Bănică, îi ziceam cu dragoste şi cu respect.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">–
Dracu’ să ştie… nu văz nimic.<br />
– Unde suntem, nea Bănică? <br />
– Om fi printre vii…<br />
Şi suflam greu de tot.<br />
– Ai ostenit, mă… cutare?<br />
– Aş, nu-u-u-u!<br />
– Zău că nu ştiu… nu văz nimic…<br />
– Om fi la gropi…<br />
– La gropi?… nu văz nimic… sta</span><span lang="RO" style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif"; mso-ansi-language: RO;">ţi… </span><span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">băgaţi de seamă…<br />
Un ţipăt desperat şi scurt… Mă duceam în jos, în jos, adânc, parcă se
scufundase pământul sub mine.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– Ce e, mă?
strigă Bănică speriat. Unde eşti, mă?… Gropile!… Radule!<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Doi, mai mici,
începură să ţipe.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Eu nu mă oprisem decât
în fundul gropilor. Nu mă durea nimic, dar de frică începusem a clănţăni şi nu
izbuteam să dau chiot.</span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">
<!--[endif]--><o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– Radule! Radule!
strigă Bănică.<br />
Ceilalţi doi plângeau.<br />
– Tăceţi,
mă! <br />
Şi le trase o înjurătură.<br />
– Radule!…<br />
În sfârşit, îi răspunsei.<br />
– Ce e, nea Bănică?<br />
– În gropi, mă?<br />
– Da, nea Bănică…<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– Cum dracu făcuşi,
mă?<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– Nu ştiu, nea Bănică.<br />
– Eşti viu, mă?<br />
Ceilalţi doi începură iar să plângă.<br />
– Mai trăieşti, mă?<br />
– Cine?<br />
– Tu, mă!<br />
– Trăiesc… n-am nimic… ca pe-o sanie…<br />
Eu, în fundul gropilor de nisip, mă luptam să sui, şi cum suiam doi paşi, jiit…
şi alunecam în fund. Coaja zăpezii, groasă şi lustruită. Alunecam ca pe gheaţă.<br />
– Ei, nu te sui, mă?<br />
– Nu pot, nea Bănică, alunec.<br />
– Apoi, ce să facem?<br />
– Eu ştiu?…<br />
Şi începui să plâng.<br />
– Nu plânge, mă!<br />
– Nu plâng.<br />
– Costache, porunci Bănică, pun-te pe vine şi dă-ţi
drumul. <br />
Costache, de 12 ani şi băiat inimos.<br />
Jiiiit… şi odată mă pomenii cu Costache. Îmi veni inima la loc. Mă luă de mână.
Apucarăm în sus; după câţiva paşi, jiit, amândoi odată… şi iar, şi iar, dar
degeaba! Ni se umflaseră buricele deştelor.<br />
– Măi, ce faceţi, măi? strigă Bănică.<br />
– Nu se poate, nea Bănică, răspunse Costache.<br />
– Apoi, ce e de făcut?<br />
– Eu ştiu?…<br />
Cei doi începură să ţipe.<br />
– Nu ne lăsa nea Bănică, ia-ne şi pe noi…<br />
– Păi vă daţi voi drumu-n gropi, mă?<br />
– Da, nea Bănică, da…<br />
Să nu vă miraţi. Când suntem mici, facem minuni de eroism din cauza fricii.<br />
Tăcere. Noi doi ascultam din fundul gropilor. Eram ca într-o ocnă, nu vedeam
nimic. Bănică, din când în când: „Aşa… stai… tu aici… Dumitru după Ion…“<br />
– Ce faci, nea Bănică? strigă Costache.<br />
– La şir, mă… şi cu în cap… venim şi noi… ţineţi-vă bine… haiti…<br />
Jiiiiiit… şi buf, unul peste altul rostogol la picioarele noastre.<br />
În depărtare s-auzea încetinel, ca prin vis: <em>Bună diminea… la… o… ş… a… juuuuu…</em><br />
Gropile erau adânci, adânci de tot. Noi abia zăream la doi paşi. Ei, ce e de
făcut? Bănică luă pe Costache. Să dibuie ei, încet-încet, până or da de urma
căruţelor, că numai p-acolo puteam să scăpăm. Nu mai mi-era frică. Toată grija
de cizme, să nu le fi zgâriat. Le pipăiam eu, dar nu vedeam nimic.<br />
Nouă celor mai mici ne zise:<br />
– Voi să mergeţi grămadă, mă, mai în urmă, mai departe, mă, să nu se surpe
vreun mal, şi când oi zice eu: „Aici, băieţi!“ voi să răspundeţi: „Aici,
aici, nea Bănică! “<br />
Să nu se surpe vreun mal? Ne îngheţară inimile. Eu mă gândeam la
mama… ce-o să facă tata fără mine!… Îmi venea să plâng… ba şi
începusem…<br />
– Cine plânge, mă?<br />
– Ni-i-meni… mi-am suflat nasul.<br />
Şi încet-încet, vârâţi unii într-alţii, intrarăm în întunericul adânc. Nu
zăream nici pe Costache, nici pe Bănică.<br />
În depărtare s-auzeau cete strigând, şi strigătul lor se-apropia, se
depărta; alteori numai ca un vuiet de vânt.<br />
– Aici, băieţi?<br />
Tresărirăm.<br />
– Aici, aici, nea Bănică!<br />
– Staţi, mă… am dat de urma căruţelor.<br />
Ne oprirăm. Nea Bănică, ca o umbră, se apropie de noi şi ne puse pe drum. Şi,
încet-încet, ieşirăm din gropi.<br />
Cât om fi stat acolo nu ştiu, dar parcă întunericul bătea în fumuriu.<br />
– Când s-a revărsa de ziuă, ne zise nea Bănică, am să vă duc la boieru’ cu fete
multe şi cu salep, mă.<br />
– Ce, ne dă salep?<br />
– Daaaa…<br />
Ce bun băiat, nea Bănică! Ce ne-am fi făcut noi fără el?<br />
Tremuram… Salep care frige într-o odaie caldă…<br />
– De ce ne dă salep, nea Bănică?<br />
– Vezi că boier Matei, mă, are opt fete şi a avut şi un băiat, mă. Băiatul a
murit, şi de-atunci a rămas el că deschide uşa la toţi băieţii, la Moş Ajun, la
colind, cu steaua şi cu sorcova.<br />
Ne umpluserăm ca la jumătate traistele cu mere, cu covrigi şi cu nuci, ba aveam
şi câte două pere. Ce mândru eram… să duc şi <i>pere </i>surorilor!<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Începuse a se lumina
de ziuă.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– Mă – zise nea
Bănică, oprindu-se în dreptul unor case boiereşti – am ajuns. Suflaţi-vă nasul.
Să sărutaţi mâna boierului.<br />
Şapte nasuri deodată, şapte mâneci pe la nas, apoi cu toţii ne-am dres glasul
şi am intrat într-o curte mare. Deasupra pivniţei, un ceardac cu geamlâcul
luminat. Prin perdelele lăsate se zăreau cei dinăuntru ca nişte umbre. <o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">După ce-am
strigat, cât am putut de tare şi de lung: „Bună dimineaţa la Moş
Ajun!“ , Bănică ţinu discursul următor:<br />
– Să trăiţi, coane Matei, şi cu dimoazelile d-tale! La mulţi ani cu noroc şi
sănătate cu dimoazele cu tot! <i>Noi</i>,
coane Matei!<br />
– <i>Voi</i>, băieţi?<br />
– <i>Noi</i>, coane Matei.<br />
– Ne cunoaşte, nea Bănică?<br />
– Aş, nu, mă, de unde?! Dar aşa e obiceiul casei.<br />
Băturăm picioarele în prag, întâi Bănică, apoi toţi după dânsul, şi suirăm
scara cu căciulile în mâini.<br />
În fundul ceardacului, un pat lat. Conu’ Matei, într-un halat năutiu cu flori
roşii, sta greceşte. Pe cap, o căciuliţă de plisă cu fireturi. Negricios la
faţă, ras, numai cu o dungă de bărbuţă albă, de la urechi în jos, încheindu-se
la beregată. Şi nişte ochi mari, negri şi buni, cu toate că deasupra lor avea
două smocuri de sprâncene scurte şi dese. În picioare, lângă ei, trei fetiţe…
ah! ce frumoasă era cea mai mică!<br />
Conu’ Matei ne întinse mâna, cu degetele frânte în jos. Noi o sărutarăm, pe
rând, cu sfială şi cuminte. Boieru’ începu:<br />
– Şedeţi, băieţi… (Noi, în picioare, nu ne mişcam.) Aveam şi eu un băiat… (în
ochii lui două lacrămi) ar fi fost acum ca tine… (şi arată pe nea Bănică) n-a
vrut Dumnezeu… (Eu încremenisem cu ochii la cea mai mică.) După el s-a dus şi
mă-sa…semăna cu el, dar ochii ei erau albaştri… Vă e frig?… (Şi
pantalonaşii ei, cu o palmă mai lungi decât rochiţa… cu cerculeţe şi cu flori
cusute în gherghef.) Dar am să vă dau câte două ceşti de salep… (Salep? cum o
fi chemând-o?… ca mine de mare… cu părul pe spate… se uită la mine… plec
ochii în jos… ce urât trebuie să fiu!) Linico tată, zi Ancuţei de
salep… (Linica o cheamă… se învârteşte repede… rochiţa i s-a umflat… părul
îi saltă pe umeri… s-a dus!)<br />
Fiecare cu ceaşca de salep.<br />
Nea Bănică suflă, ţuguiind buzele; înghite, înghite în sec; nu poate încă
sorbi; frige. Ceilalţi suflă, suflă şi ei. Eu simţ aburi calzi pe la nas; suflu
şi eu, dar nu văz, unde… Linica se uită la noi… Celelalte, mai măricele şoptesc
şi râd încet. Au băut toţi câte o ceaşcă, eu suflu mereu, uitându-mă,
gândindu-mă.<br />
– Băieţaş… nu bei? zise boierul.<br />
Odată mă roşii ca focul şi, dintr-o sorbitură, înghiţii tot salepul.<br />
Ne-a mai dat încă câte unul. L-am băut cu noduri, că n-am mai îndrăznit să-mi
ridic ochii din ceaşcă. Linica se dusese.<br />
Ne-a dat câte trei mere şi un covrig. Am sărutat mâna lui conu’ Matei şi am
plecat. Am colindat încă vreo două ceasuri, dar eu nu mai strigam şi n-am mai
scos nici o vorbă. Mă gândeam. Ah! da… trădam… trădasem. Dacă ar şti Nicuţa
popii! Ce rău e omul! Şi cum nu bănuiesc cei mari, ce lume de emoţiuni şi de
imagini se agită în capetele celor mici!<br />
Spuneam încet soră-mi că Linica era aşa, era pe dincolo, iar tata, auzindu-mă,
căci eu nu-l simţisem când intrase în casă, mi-a zis surâzând:<br />
– Măăă! hoţule!<br />
Am tresărit. Am tăcut. Dar multă vreme n-am uitat pe Linica. <o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Unde-o fi ea?<br />
Nu vi se pare că unele întrebări tresar în noi, peste zecimi de ani, cu o
melancolie delicioasă?<br />
Pentru mine a fost un an trist, de care mi-aduc aminte cu un sentiment vag de
căinţă… prima mea trădare!<br />
Un singur gând expiator… să câştig bani mulţi, cu sorcova, şi să dau Nicuţii,
în fiece dimineaţă, câte o plăcintă cu carne de la Kir Gligore, simigiul care
trecea, strigând, pe nas şi ascuţit: <em>„Plaţinta,
platinzora!“</em><br />
De câte şapte ori pe zi, până la ajunul Anului nou, am zis mamei:<br />
– Mamă… sorcovă cu beteală!<br />
În ajun:<br />
– Mamă!…<br />
– Bine, bine… cu beteală…<br />
Pe înserate, mama intră cu două sorcove. Una cu patru trandafiri de hârtie
subţirică şi cu câteva de beteală, alta, mai proastă, cu trandafiri roşii pe-o
faţă şi albi pe cealaltă. A bună pentru mine şi a proastă pentru Ionică, un
biet copil fără tată, cu un an mai mic ca mine, cu care umblam eu la sorcovăială.<br />
A doua zi, cizmele în picioare (nu mă mai uitam la ele, se cam învechiseră),
căciula în cap şi cu Ionică prin mahala.<br />
Ionică, fericit, nu-şi mai lua ochii de la sorcova lui.<br />
Lapoviţă; noroi; ploua şi ningea; ne scufundam în noroi şi abia ne scoteam
picioarele, pocnind, ca şi cum am fi spart burdufuri de hârtie.<br />
Un câine se repede; eu fug; Ionică rămâne în noroi; ţipă; se apără desperat cu
sorcova; un ţipăt şi mai tare… l-a muşcat… din sorcovă n-a mai rămas decât
băţul. A scăpat. Îl iau de mână. El plânge arătând la picior şi nu vede că
trandafirii i-au picat în mocirlă. Intrăm la noi acasă. Mama îl întreabă: <o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– De un’ te-a
muşcat? <o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Ionică vede băţul
sorcovei fără trandafiri.<br />
– De sorcovă! răcni el.<br />
Era mai mult învineţit decât muşcat. Mama îmi făcu cu ochiul şi desprinse doi
trandafiri de la mine şi îi legă de beţişorul lui. Mie îmi venea să plâng… dar
mi-era şi milă de bietul Ionică.<br />
El tăcu. Se uită la trandafiri…<br />
– Nu mă mai doare…<br />
Parcă pe mine mă durea… Şi pe mine mă muşcase cineva de sorcovă. Înghiţii de
vreo câteva ori şi plecarăm.<br />
An fără noroc.<br />
Ca să nu ne mai apropiem de curtea cu câinele, trebuia să sărim un şanţ, ci
apă. Un fior. De n-ar cădea Ionică! El sări şi se clătină pe celălalt mal. Eu,
grăbit, ţuşti dincolo într-un picior… alunec şi bâldâbâc în şanţ. Trandafirii
mei se umplură de mocirlă.<br />
Mi se înecase sorcova. Lacrămile cădeau, picături mari. De pe mine se curgea
apă murdară şi groasă.<br />
Ionică îmi întinse sorcova lui.<br />
Eu îi întorsei spatele şi plecai spre casă suspinând. Acasă începui să plâng,
nu glumă. Mi se păru că mama abia se ţinu de râs. Mă primeni. Mă apucase
frigul. Adormii lângă sobă.<br />
Cam pe la toacă intră pe uşă Ionică, cu un pumn de gologani. Îl trimisese mă-sa
să-mi dea şi mie. Ştiu că mama mi-a şoptit în ureche: „E sărac… îţi dau eu ţie…“
Şi l-a trimes îndărăt acasă.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">De unde-a avut, de
unde n-a avut, mi-a dat mama o sfănţoaică şi mi s-a întors inima la loc. O
săptămână de zile i-am tot dat Nicuţei câte-o plăcintă cu carne. Şi ea,
împărţind plăcinta în două, îmi da şi mie jumătate, întrebându-mă:<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– De la sorcovă?<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">– Da… şi mă uitam în
jos.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Dar, vezi dumneata, eu
eram ameţit: mi se părea că Linichii îi duceam plăcintele.<o:p></o:p></span></div>
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">……………………………………………………………...<o:p></o:p></span><br />
<div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Ce
de drame, mici şi emoţionante, nu-mi aminti acel chip melancolic din fereastra
Şcolii Centrale şi ţigăncuşa care mânca cu poftă, nevrând să ştie că sub ea era
zăpadă şi că de sus cădea zăpadă!<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; mso-line-height-alt: 11.9pt;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">Şi, tot gândindu-mă,
m-am pomenit la Şosea, fără să ştiu pe unde am trecut şi când am ajuns.<br />
Vă rog să mă credeţi că nu este un sentimentalism afectat, ci o rugăciune
profundă care, în fiecare an, porneşte din viaţa mea de odinioară: Doamne, dă,
Doamne, copiilor săraci cizme, scurteici, căciuli de Moş Ajun şi nu lăsa,
Doamne, pe nici unul fără sorcovă de Anul nou…<br />
Domnule Grigorescu, dacă ai fi văzut dumneata acel tablou, ce pagină splendidă
ai fi creat.<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div align="right" data-mce-style="text-align: right;" style="text-align: right;">
<span style="color: #333333; font-family: "Book Antiqua","serif";">
(1894)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: right; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: 'Book Antiqua', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;"> </span> <o:p></o:p></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-9830786119446083682012-12-14T09:57:00.000+02:002012-12-14T17:35:31.467+02:00Moş Crăciun de Barbu Ştefănescu-Delavrancea<span style="text-align: left;"> Pe-atunci umblau sfinţii pe pământ, se
deschidea cerul la Bobotează, farmecele închegau apele, iar unii telegari
mâncau jăratic…</span><span lang="FR">Iarba era deasă ca peria, să fi zis că
a sosit prier cu adierile încropite, cu lumina caldă, cu hălăciuga de brebenei
şi cu stolurile de păsări gonite de arşiţă de prin ţări şi pustiuri pe unde
nici gândul nu colindă.</span><span lang="FR">Grâul înfrăţise nalt de-o şchioapă şi
de s-ar fi ascuns şi trupul cât un pumn, şi ciocul limbut, şi moţul bălţat, ca
şi cum ar fi încondeiat de mâna omului. Vitele satului păşunau lacom. Porcii
gâfâind, cu coada sfredel şi cu râtul în jos, ronţăiau ghinda, făcând clăbuci
la gură, pe spinările lor se lăsau din zbor corbi negri şi lucioşi ca păcura,
şi-i ciuguleau, iar ei, deschizând leneş pleoapele cu gene gălbui, îşi răsfirau
coama de plăcere. Câinii tolăniţi la soare lătrau prin vis, alţii îşi
desfăşurau colacul trupului, întinzându-se apăsat în picioarele de dindărăt.</span><span lang="FR"> </span><span lang="FR">Ţăranii voioşi, în ziua de Ignat, după
ce înjunghiară porcii şi-i pârliră la foc de paie, </span><br />
<span lang="FR">şi-i spălară cu cărămidă, cu
frunze de gorun şi cu apă caldă, ca oamenii, se abătură pe la cârciumă. Ba un
rachiu, ba o ţuică caldă cu zahăr, ba un vin, ba două, ba nouă, şi cheful rumen
şi guraliv, se întinse ca focul. Băutura, cheful şi jocul se ţin de mână. Hora
e prea încetinică. O sparseră după două învârtituri şi, împletindu-şi mâinile,
o repeziră în şir vioi, aici bătând cu călcâiele pe loc, repede şi îndesat,
aici aruncând picioarele sus şi lung ca şi cum ar fi sărit pârleazuri. Şi până
cu noaptea în cap zobiră pământul, netezindu-l ca în palmă.</span><span lang="FR">Dar în ajunul moş-ajunului se dezlegă
un viscol din adâncimea vânătă a cerului. Crivăţul se năpusti, răsturnând
copaci bătrâni, smulgând şi risipind acoperişuri de stuf şi de coceni, amuţind
lighioile şi înfundându-le care pe unde nimereau. Zăpada măruntă şi răsucită
izbea în geamuri şi se prăbuşea pe coşuri ca nişte suluri. Ziua, la amiaza
mare, se întunecase.</span><span lang="FR">Şi când vântul mai conteni, se aşeză
p-o ninsoare cât foloştina de mare. După un ceas era la glezne, după două, până
dincolo de genunchi.</span><span lang="FR">Se moinase şi zăpada cădea mai mare şi
mai deasă, şi creştea, creştea, mai sus de prispe, mai sus de laviţe. Pe la
toacă era la clanţă. Oamenii suflau greu, tăiaţi pe la mijloc, aruncând zăpada
din uşă, şi deschizând pârtii adânci şi înguste mai spre rude, mai spre biserică,
de gura popii care ţinea într-una cu sfânta slujbă, cotind şi spre cârciumă de
gura cârciumarului.</span><span lang="FR"> </span><span lang="FR">Şi-a stat ninsoarea şi s-a pus o
geruială de crăpau pietrele, de trosneau lemnele şi-ţi scrâşneau dinţii în
gură. Moş popa zbughea la cârciumă să se dezgheţe că e bătrân, şi alţii după
el, ce-o face popa să facă şi ei. Popa îngheţat vargă, da una după alta, vorba
şi ţuica şi vorba. Ceilalţi, roată în jurul popii, ce făcea popa făceau şi ei.</span><span lang="FR">De la Dumnezeu e ce e, că de la noi nu
e – zicea popa – dar prea e prea. </span><span lang="EN-US">Aşa
zăpadă n-am pomenit.<br /> <o:p></o:p></span><br />
<span lang="EN-US"> <o:p></o:p></span><span lang="FR">Şi mai supse o ţuică.</span><span lang="FR">– Alunecă, alunecă! – grăi iar moş
popa, mai cerând una. Ei, păcatele mele, doamne, d-o începe iar, m-am topit,
mâine cu Crăciunul, rămâi fără colaci.</span><span lang="FR">– Sfinţia-ta ai de unde – răspunse
morarul, un morar gras şi rumen, cu obrajii bucălaţi ca nişte pite – dar eu ce
mă fac? Cine mai dejugă la moara mea?</span><span lang="FR">Şi pescarul zise:</span><span lang="FR">– Părinţele, ce n-oi prinde cu icoana
în ajun prinzi cu slujba de Crăciun, şi morarul, de i s-o odihni piatra, când o
începe o să înceapă mai cu foc. Că sufletul cere slujbă şi gura mălai şi făină.
Dar eu cu plasa mor de foame, că apa a îngheţat tun.<br /> </span><span lang="FR">O văduvă, de colo, săracă lipită, cu
cinci guri pe cap, îşi uită să ceară ce venise să ceară, şi se tot gândea,
ştiind şi pe moş popa, şi pe morar, şi pe pescar, bogaţi, putrezi de bogaţi.
Apoi deschise gura şi zise, ştergându-se pe la nas cu mâneca cămăşii:</span><span lang="FR">– De, părinţele, de, a fi n-a fi, dar
aşa mi-a spus zdreanţa mea de copil, văcarul satului, că în inima pădurii a
sosit Moş Crăciun, c-o barbă albă până la genunchi, şi tremură, şi dârdâie,
sprijinit în patru copaci. Până nu l-om goni, nu scăpăm cu viaţă, ne îneacă
zăpada şi murim cu zile.</span><span lang="FR">Popa se scărpină în barbă şi zise:</span><span lang="FR">– Mai ştii… te pomeneşti… ce cu gândul
n-ai gândit…</span><span lang="FR">Morarul îşi frecă mâinile, şi zise:</span><span lang="FR">– Pe el, părinte, să-i scuturăm
cojocul!</span><span lang="FR">Şi pescarul îşi scutură pletele
cârlionţate, şi zise:</span><span lang="FR">– Ce te gândeşti, părinte, să sculăm
tot satul şi să-i tragem o tăvăleală să
se ducă nouă cu a brânzei.</span><span lang="FR">Şi se repezi popa, împleticindu-se, şi
după el morarul, şi după morar pescarul, şi după pescar văduva, şi după ei, cât
ţi-ai lega nojiţele, se adună tot satul: bătrâneţile cu sfatul, flăcăimea cu
voioşia şi muieretul cu zarva. Cu lopeţi, cu furci, cu ciomege, se duceau
năvală spre pădure, iar în fruntea lor mergea moş popa, că făcea un pas pe jos
şi nouă pe sus.</span><span lang="FR">Laudele curgeau claie peste grămadă.
Ei, până aici i-a fost lui Moş Crăciun. Numai să le pice în cale şi lasă-l, ce
i-or păţi oasele numai el o să ştie. Valvârtej; nouă toane; păr în barbă n-o
să-i rămână; o să-şi ducă în braţe barba smulsă ca un maldăr de fuioare, şi în
loc să ia drumul mare o să se năpustească prin tufişuri şi prin crânguri.</span><span lang="FR">Ajunseră la pădure. Şi de cum ajunseră
le clănţăniră dinţii că parcă ar fi avut cu toţii ciocuri de barză. Intrară în
pădure.</span><span lang="FR">Şi moş popa le zicea într-una:<br /> </span><span lang="FR">– Înainte, copii, înainte cu Dumnezeu.
Că n-are de un’ să vie atâta foc de ger. Răsuflă Crăciunul şi ne taie
măruntaiele. Să daţi pe nemiluite! <br /> </span><span lang="FR">Dar când ajunseră în inima pădurii o
muiară de toată isprava şi le căzură din mâini furcile, topoarele şi ciomegele.</span><span lang="FR">Cu cine să te pui, sfinte şi stăpâne?</span><span lang="FR">Moş Crăciun era o namilă de român cât
toate zilele. Moţăia rezemat de patru copaci groşi cât buţile, şi copacii se
îndoiau trosnind sub şalele lui. O mână de-ar fi învârtit i-ar fi culcat pe
toţi la pământ. În barba lui albă era atâta lână cât ai lua după o turmă. Şi îi
curgeau la vale, de sub nas şi de sub ochi, pale-pale, mustăţile şi barba, şi
se înecau mai jos de genunchi în zăpadă; să fi zis că vărsă cineva, cu
găleţile, lapte şi sloi de gheaţă, aşa îi erau de lungi, de albe şi de
îngheţate mustăţile şi barba. Chica îi înfăşura umerii şi spatele, ca o sarică,
până la mijloc.</span><span lang="FR">– Ei, părinte, acum e-acum – zise un
voinic – cu zorul, ori cu binişorul?</span><span lang="FR">Şi popa îi răspunse, ca şi cum şi-ar
fi dat sufletul?</span><span lang="FR">– Ba cu binele, că e mai bine.</span><span lang="FR">Şi femeile îi şoptiră:</span><span lang="FR">– Fă-te înainte, sfinte părinte, şi
citeşte-i ceva din carte, poate ne-i dezlega
de el.</span><span lang="FR">Popa făcu trei paşi înainte, zece
îndărăt, şi deschise cartea. </span><span lang="EN-US">Îşi
drese glasul, şi iar şi-l drese, fără să înceapă slujba.<br /><o:p></o:p></span><span lang="EN-US">Mulţimea îi strigă:</span><span lang="FR">– Haide, părinte, haide, zi pe carte
că îngheţăm aici.</span><span lang="FR">Moş popa începu, vrând-nevrând, pe nas
şi prelung:</span><span lang="FR">– No, no, nă, ă, ă, no, o, o… călare
pe măgar, ă, ă, o, nă, nă şi toţi îi ie, ie, ieşiră înainte cu salcie
înflorită…</span><span lang="FR">– Întoarce foaia, părinte!</span><span lang="FR">– La maslu, părinte!</span><span lang="FR">– Ce salcie, ce flori, părinţele?</span><span lang="FR">Şi popa, zăpăcit, vru să întoarcă
foaia cu aceeaşi mână cu care ţinea cartea. Cartea îi scăpă, se afundă şi nu se
mai văzu din zăpadă. Moş Crăciun se deşteptă din somn, crăpă ochii, şi după
genele lui albe şi lungi să scutură puzderie de ninsoare. Îşi clătină pletele,
şi pletele lui, încărcate cu chiciură şi polei, sunară ca un şir de clopoţei.
Răsuflă o dată şi gerul care se năpusti pe nările lui cutremură mulţimea, iar
popa se clătină pe picioare şi dădu cu nasul în zăpadă.</span><span lang="FR">– Ce făcuşi, popo? zise morarul.</span><span lang="FR">– Era să cazi, părinte, zise pescarul.</span><span lang="FR">– Ridicaţi pe sfinţia-sa, zise văduva.</span><span lang="FR">Când
se ridică popa de jos, nevăzând bine înaintea ochilor,
se poticni spre Moş Crăciun, dar cum se apropie de el, cum îi îngheţă inima, şi
dădu în genunchi:</span><span lang="FR">– Moş Crăciune, îndură-te – zise popa,
ameţit – ţara e mare, mai du-te şi pe la alţii, că d-ăi mai scutura o palmă de
zăpadă, rămâi fără colaci şi sunt sărac lipit.</span><span lang="FR">– Eşti bogat, părinte, zise Moş
Crăciun c-un glas de se cutremură pădurea.</span><span lang="FR">Apoi, plecându-se la urechea popii, îi
şopti ce-i şopti şi se întinse în lungul oaselor. Pe unde atingea cu mâinile,
crăcile trosneau şi săreau aşchiile din ele.</span><span lang="FR">Popa se sculă de jos şi-o şterse spre
sat, sprinten şi vesel, ca şi cum ar fi întinerit.</span><span lang="FR">– Ce ţi-a spus, părinte? întrebară cu
toţii.</span><span lang="FR">Popa tăcu şi-şi cătă de drum.</span><span lang="FR">Morarul făcu câţiva paşi spre Moş
Crăciun, îngenunche şi zise:<br /> </span><span lang="FR">– Rogu-te, Moş Crăciune, că destul
atâta zăpadă că nu mai dejugă nimeni la moară, şi-mi mor copiii de foame.</span><span lang="FR">– Moş Crăciun îşi suflă nasul, şi din
amândouă nările îi săriră două ciubuce de gheaţă. Şi zise morarului:</span><span lang="FR">– Nu cârti, morar bogat, ai zece sate
la moară şi tot te plângi? Mâine până în zori te-aşteaptă zece care cu grâu şi
zece cu porumb.</span><span lang="FR">Morarul se sculă de jos, se scărpină
la ceafă şi-o tuli spre casă, nemaiputând de bucurie.</span><span lang="FR">Veni rândul pescarului. Făcu şi el
câţiva paşi înainte şi dădu în genunchi.</span><span lang="FR">– Moş Crăciune, nu mă lăsa. Îngheaţă
Dunărea, îngheaţă smârcul mărilor,
îndură-te însă de apa satului, că nu mai văz coadă de peşte şi-mi plânge
muierea în vatră.</span><span lang="FR">Moş Crăciun se scutură, şi zăpada
curse nemiluit, şi acoperi pe pescar până-n creştetul capului, deschise gura,
şi aui toată nemărginirea ca şi cum ar
fi gonit crivăţul:</span><span lang="FR">– Pescar, pescar, ce te milogeşti, că
ai cheag destul. Dacă vei da cu plasa şi vara şi iarna, de un’ să mai fie şi
peştele? Fă o copcă, bagă coşul tău ăl mare în copcă, şi mâine din zori luptă
de-l scoate, că va fi încărcat cu crapi mari şi dulci.</span><span lang="FR">Creştinul se sculă de jos şi-o porni
spre cămin, scuturându-se de zăpadă.</span><span lang="FR">Şi când văduva începu să-şi spună
păsul, Moş Crăciun o îngână zâmbindu-i.</span><span lang="EN-US">– Moş Crăciune, sunt săracă…</span><span lang="EN-US">– Eşti.</span><span lang="EN-US">– Moş Crăciune, am cinci copii…</span><span lang="EN-US">– Ai.</span><span lang="EN-US">– Moş Crăciune, vine Crăciunul şi n-am porc…</span><span lang="EN-US">– Vine şi n-ai.</span><span lang="EN-US">– N-am para…</span><span lang="EN-US">– N-ai.</span><span lang="EN-US">– N-am gătej… <br /> </span><span lang="EN-US">– N-ai.</span><span lang="EN-US">– N-am cojoacă…</span><span lang="EN-US">– N-ai, dar nici minte n-ai, zise Moş Crăciun, deschi-zând
ochii mari, şi genele albe îi trecură de creştetul capului. Aleargă acasă şi
înhaţă purcelul de coadă să nu fugă, acoperă-ţi mălaiul, că-l risipesc copiii
şi închide-ţi uşa cocioabei, că ard lemnele de pomană.</span><span lang="EN-US">Văduva se uită lung; tot nu-i venea să creadă ce-auzise,
dar, inimă bună, când plecă zise:</span><span lang="FR">– Să trăieşti, Moş Crăciune, şi să mai
vii pe la noi.</span><span lang="FR">– Să trăieşti şi tu, femeie.</span><span lang="FR">Uriaşul se ridică în picioare ca o
namilă. Smulse drept toiag un gorun ca pe picior, întoarse spatele şi făcu un
pas. Şi un pas era cât o repezeală. Şi făcu doi cât o goană de cal. Iar în urma
lui se băteau crivăţul cu austrul, şi zăpada se pornise ca nişte nori învârtiţi
şi răsuciţi, de n-o pătrundeai cu ochii.</span><span lang="FR">Rămaseră toţi cu gurile căscate. Şi
buni-bucuroşi că au scăpat de moşneagul care ducea cu dânsul viscolul, se
împrăştiară pe la caselor lor.</span><span lang="FR">Popa se certa cu preoteasa şi ţinea în
ruptul capului că Moş Crăciun l-a învăţat să nu doarmă toată noaptea şi să zică
mereu:</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<i><span lang="FR"> Un colac,
un colac,</span></i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i><i><span lang="FR"> Abia să-l
îndes în sac;</span></i></i></div>
<i>
</i><i></i>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<i><i><span lang="FR"> d-ar fi cât roata de car,</span></i></i></div>
<i>
</i><i></i>
<div style="text-align: justify;">
<i><i><span lang="FR"> de popă n-aveţi habar.</span></i></i></div>
<i>
</i><span lang="FR"><div style="text-align: left;">
<i>Un
colac</i></div>
<i><div style="text-align: left;">
<i><span lang="FR"> că
mă-mpac;</span></i></div>
<o:p><div style="text-align: left;">
<i><span lang="FR"> doi colaci</span></i></div>
</o:p></i></span><i><div style="text-align: left;">
<i><span lang="FR"> dacă vrei să
mă împaci.</span></i></div>
</i><span lang="FR">Numai dacă o zice mereu, până a doua
zi, îi va merge bine cu Crăciunul. Şi popa îndruga mereu, parcă-şi pierduse
minţile.</span><span lang="FR">Morarul cum văzu că toate apele au
îngheţat, afară de apa de la moara lui, pe loc se gândi că asta este o minune
de-a lui Moş Crăciun, şi s-apucă, cioc-boc, să dreagă câte ceva şi să ungă osia
morii. Se pregătea pentru zorul măcinatului de-a doua zi.</span><span lang="FR">Pescarul lacom sparse pe râu atâtea
copci câte coşuri avea. Dădu coşurile afund şi le legă de ţăruşi.</span><span lang="FR">În ajun popa plecă cu icoana, dar,
ameţit că nu închisese ochii toată nopticica, şi îmbulzindu-i în minte
cuvintele pe care le turuise într-una, cum intră în casele creştinilor, în loc
să cânte: <i>în Iordan botezându-se, Tu Doamne</i>, îl duse gura anapoda: <i>În
colac botez… aş, ce spui şi eu… no, o, o, î, î, în doi colaci botezându-te,
Tu Doamne…</i></span><span lang="FR">Şi bieţii oameni n-avură ce face,
dădură pe taica părintele afară din casă, bănuindu-l că şi-ar fi pierdut
minţile de bătrâneţe, şi mai ales de băutură.</span><span lang="FR">Popa rămase fără colaci.</span><span lang="FR">Morarul, cum se crăpă de ziuă, ridică
stăvilarul, căci venise la măcinat un bătrân cu porumb. Dar apa, cum năvăli şi
începu să-şi îndese sloiurile de gheaţă, smulse şi dumică roata morii, şi
morarul rămase şi plouat, şi fiert, ca vai de el.</span><span lang="FR">Pescarul când se duse să-şi caute
coşurile, ia coşurile de unde nu-s, căci pe toate i le luase apa. Ridică
pescarul câteva cruci şi liturghii lui Moş Crăciun, dar rămase şi fără peşte,
şi fără coşuri.</span><span lang="FR">Numai biata văduvă se alese cu bine,
căci acasă găsi un porc întreg. Oamenii satului, suflete milostive, gândind că
ea n-are nimic de Crăciun, unii îi aduseră mălai şi costiţe de porc, alţii
picioare, alţii muşchi. Iar copiii le rânduiseră în chip de porc, şi cel mai
mic, un creţ cârlionţat şi bucăliu, se legase cu betele de codiţa lui, şi,
prefăcându-se că-l târăşte porcul, ţinea într-una:</span><span lang="EN-US">– Nea, nea, ho, ho, purcel, ho!</span><span lang="EN-US">Ei, de-ar fi lumea cum ar trebui să fie, până în ziua de
azi săracii şi-ar mai îndulci necazurile la zile mari, iar bogaţii cei lacomi
ar mai primi câte un bobârnac din Paşti în Crăciun.</span><span lang="FR"> <br /><div style="text-align: right;">
<i>(1893)</i></div>
</span><br />
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 18.0pt;">
<br /></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-37764721113547268432012-12-13T21:26:00.000+02:002012-12-13T21:26:26.898+02:00Din Raiul cel luminos<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="DE">Din Raiul cel luminos<br />
A pornit astăzi Hristos,<br />
Înconjurat de îngeraşi<br />
Ca să-şi caute locaş.<br />
<br />
Soare, lună, mii de stele<br />
Străluceau mai cu putere,<br />
Toate-n lume au săltat<br />
De Iisus când au aflat.<br />
<br />
Numai omul păcătos<br />
Le face toate pe dos,<br />
El uşa a încuiat<br />
Lacaş Domnului n-a dat.<br />
<br />
Iară noi astăzi venim<br />
Oameni buni să vă vestim,<br />
C-asta-i seara de Crăciun<br />
Precum îngerii ne-o spun.<br />
<br />
Voi să staţi să privegheaţi<br />
Pe Domnul să-L aşteptaţi,<br />
Că vine cu îngeraşi<br />
Ca să-şi caute lacaş.<o:p></o:p></span><br />
<span lang="DE"><br /></span>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjV-_BwiJI4J2WLfZFR0HLuetBx9cff4PmLGS7PxWcpmCuk8A7v2NdcL6oQ-rzs637l_iUHjC7jrug6z4tVPVEo6iN3j8ckMVbpITjnis9ivlYL2uRzRCibro4y_-Zw_gtIgeyHVbbX94PW/s1600/inger.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjV-_BwiJI4J2WLfZFR0HLuetBx9cff4PmLGS7PxWcpmCuk8A7v2NdcL6oQ-rzs637l_iUHjC7jrug6z4tVPVEo6iN3j8ckMVbpITjnis9ivlYL2uRzRCibro4y_-Zw_gtIgeyHVbbX94PW/s320/inger.jpg" width="249" /></a></div>
<span lang="DE"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-82275012878084190482012-12-13T21:18:00.000+02:002012-12-14T10:30:42.315+02:00Cântă-n coruri <br />
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="DE">Cântă-n coruri mii şi mii<br />
Îngeri drăgălaşi,<br />
Cântă marea bucurie<br />
Către păstoraşi.<br />
Dorul vi s-a împlinit,<br />
Cel de veacuri prorocit<br />
Pe-ale noastre plaiuri,<br />
Astăzi s-a ivit.<br />
<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="DE"><br />
Într-o iesle, într-un grajd<br />
Voi îl veţi afla,<br />
Prunc plăpând, nespus de dulce <br />
Voi veţi adora.<br />
Pe Maria-o veţi vedea<br />
Cum îi râde inima,<br />
Cu Iosif ea îl adora<br />
Lânga ieslea sa.<br />
<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="DE"><br />
Păstoraşii n-au comori<br />
Pruncului să-I dea,<br />
Însă-I fac un dar mai mare,<br />
Îi dau inima.<br />
Pruncul râde fericit<br />
Bucuros de ce-a primit,<br />
Ei se-ntorc voioşi la turme<br />
Şi la păstorit.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="DE">S-o rugăm pe Maica Sa<br />
Voie să ne dea,<br />
Să-L luăm şi noi în braţe<br />
Şi-L vom dezmierda.<br />
Nani, nani, prunc bălai,<br />
Tu de-acum la noi să stai;<br />
Inimile noastre-ţi fie<br />
Colţişor de rai.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-79190841504433183902012-12-13T21:16:00.001+02:002012-12-14T10:31:38.728+02:00O, brad frumos<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt;">
<span lang="DE">O, brad frumos, o, brad frumos,<br />
Cu cetina tot verde, <br />
Tu eşti copacul credincios, <br />
Ce frunza nu si-o pierde. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt;">
<span lang="DE"><br />
O, brad frumos, al lui Hristos, <br />
Verdeaţa ta îmi place, <br />
Oricând o văd sunt bucuros, <br />
Şi vesel ea mă face. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt;">
<span lang="DE"><br />
O, brad frumos, o, brad frumos, <br />
Cu frunza neschimbată, <br />
Mă mângâi şi mă faci duios, <br />
Şi mă-ntăreşti îndată.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt;">
<span lang="DE"><br />
O, brad frumos, al lui Hristos, <br />
Verdeaţa ta îmi place, <br />
Oricând o văd sunt bucuros, <br />
Şi vesel ea mă face. <br />
<!--[if !supportLineBreakNewLine]--><br />
<!--[endif]--><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt;">
<br /></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-71061333014046568092012-12-13T21:14:00.002+02:002012-12-13T21:14:49.581+02:00Aseară pe-nserate<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="DE">Aseară pe-nserate<br />
Fecioara Maria,<br />
În Viflaim cetate<br />
Călătorind venea.<br />
<br />
Şi fiind obosită<br />
Sălaş îşi cauta,<br />
Şi-n Viflaimul mare<br />
Nimenea n-o primea.<br />
<br />
Atunci Sfânta Fecioară<br />
Din Viflaim ieşea,<br />
Şi-n c</span>â<span lang="DE">mp,
într-o poiată<br />
De vite ea intra.<br />
<br />
Şi între dobitoace<br />
Pe fânul cel strohos,<br />
Preasfânta Născătoare<br />
Născuse pe Hristos.<br />
<br />
Micuţul Iisus plânge,<br />
Maria-L mângâia;<br />
Nu plânge, o, Iisuse,<br />
Că Tu cunoşti lumea.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="DE"><br />
Că lumea asta mare<br />
Prin Tine s-a zidit,<br />
Prin Tine şi prin Tatăl<br />
Şi Dumnezeu cel Sfânt.<br />
<br />
Îl încălzesc şi boii<br />
Cu aburii suflând<br />
Şi îngerii din ceruri<br />
Îl preamăreau cântând.<br />
<br />
Răsună lin, spre seară<br />
Al clopotelor cânt,<br />
Că vine, vine iară,<br />
Iisus pe-acest pământ.<br />
<br />
El vine-n leagăn verde <br />
De îngeraşi purtat,<br />
Să scape lumea-ntreagă<br />
De rău şi de păcat.<br />
<br />
Sculaţi creştini degrabă<br />
Şi colindaţi frumos<br />
Şi faceţi loc în casă<br />
Copilului Hristos.<br />
<br />
La fiecare casă<br />
Se-aud colindători,<br />
Colinda lor duioasă<br />
Răsună până-n zori.<o:p></o:p></span></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-72767664077989450872012-12-13T21:13:00.002+02:002012-12-13T21:13:09.828+02:00Domn, Domn să-nălţăm<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Am
plecat să colindăm,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Domn,
Domn să-nălţăm,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Când
boierii nu-s acasă,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Domn,
Domn să-nălţăm.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
C-au
plecat la vânătoare,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Domn,
Domn să-nălţăm,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Să
vâneze căprioare,<b><o:p></o:p></b></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Domn,
Domn să-nălţăm.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Căprioare
n-au vânat,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Domn,
Domn să-nălţăm,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Şi-au
vânat un iepuraş,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Domn,
Domn să-nălţăm.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Să facă
din blana lui,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Domn,
Domn să-nălţăm<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Veşmânt
frumos Domnului,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Domn,
Domn să-nălţăm.<o:p></o:p></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-56509286817215437932012-12-13T21:11:00.002+02:002012-12-13T21:12:21.272+02:00Bună dimineaţa la Moş Ajun<br />
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 72.0pt;">
Bună
dimineaţa la Moş Ajun<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 72.0pt;">
Ne
daţi, ori nu ne daţi?<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 72.0pt;">
Ne
daţi, ori nu ne daţi?<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 72.0pt;">
Ne
daţi, ne daţi? <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 72.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 72.0pt;">
Am
venit şi noi o dată<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 72.0pt;">
La un
an cu sănătate!<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 72.0pt;">
Domnul
Sfânt să ne ajute<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 72.0pt;">
La
covrigi şi la nuci multe!<o:p></o:p></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-47240806920099541102012-12-13T20:18:00.000+02:002012-12-13T20:18:09.231+02:00Lerui, Ler<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Lerui,
Lerui, Lerui, Lerui, Ler<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Sus pe
cerul înstelat <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Mândră
stea s-a arătat<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Şi cu
flori de măr în mână<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Se
coboară peste stână<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Îngerii
cântând din cer.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Lerui,
Ler.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Într-un
grajd sărman de lemn<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Din
cetatea Betleem<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Într-o
iesle-n rece scut<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Domnul
lumii s-a născut<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Iar
afară-i frig şi ger.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Lerui,
Ler.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Merg păstorii
de se-nchină<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Celui
ce-a adus lumină<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Şi
peste acest pământ<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Pace de
la Domnul sfânt<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Lăudând
pe cei din cer.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Lerui,
Ler.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Iară
dinspre răsărit<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Trei
magi, trei crai au pornit<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Lui
Mesia de se-nchină<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Steaua
drumul li-l lumină<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Strălucind
aprins pe cer.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Lerui, Ler.<o:p></o:p></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-82681306199472976812012-12-13T20:17:00.002+02:002012-12-13T20:17:11.865+02:00Steaua sus răsare<br />
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Steaua
sus răsare<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Ca o
taină mare,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Steaua
străluceşte <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Şi
lumii vesteşte:<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Că
astăzi Curata,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Prea
Nevinovata,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Fecioara
Maria<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Naşte
pe Mesia.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Magii
cum zăriră<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Steaua
şi porniră…<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Mergând
după rază<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Pe
Hristos să-L vază.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Şi dacă
porniră,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Îndată-l
găsiră,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
La
dânsul intrară<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Şi se
închinară.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Cu
daruri gătite,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Lui
Hristos menite,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Luând
fiecare<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Bucurie
mare.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Care
bucurie<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Şi aici
să fie<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
De la
tinereţe<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 99.0pt;">
Pân’ la
bătrâneţe.<o:p></o:p></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-44456127141233377942012-12-13T20:16:00.002+02:002012-12-13T20:16:25.568+02:00În locaşul lui Crăciun<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
În
locaşul lui Crăciun<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Hai,
Lerului Doamne<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
S-a
născut un domn prea bun<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Hai,
Lerului Doamne.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Astăzi
s-a născut Hristos<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Hai,
Lerului Doamne<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Domnul
cel prea luminos<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Hai,
Lerului Doamne.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Noi
umblăm şi colindăm<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Hai,
Lerului Doamne<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Şi pe
Domnul căutăm<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Hai,
Lerului Doamne.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Că-i
feciorul Cerului<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Hai,
Lerului Doamne<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Şi
Domnul pământului<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Hai,
Lerului Doamne.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Să
slăvim pe Domnul sfânt<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Hai,
Lerului Doamne<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Că
venit-a pe pământ<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Hai,
Lerului Doamne.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-4076636943083472582012-12-13T20:15:00.002+02:002012-12-13T20:15:16.727+02:00Ziurel de ziuă<br />
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
La
poartă la Ţarigrad<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
Ziurel
de ziuă.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
Şade-un
fecior de-mpărat<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
Ziurel
de ziuă. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
Cu
păruţul retezat<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
Ziurel
de ziuă.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
În
cârjuţă rezemat<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
Ziurel
de ziuă.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
Unde
s-a născut Hristos<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
Ziurel
de ziuă.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
Mesia
chip luminos<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
Ziurel
de ziuă.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
Sus în
deal la Galileu<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
Ziurel
de ziuă.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
La casa
lui Dumnezeu<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
Ziurel
de ziuă.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
Mititel
şi-nfăşăţel<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
Ziurel
de ziuă.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
În
scutec de bumbăcel<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
Ziurel
de ziuă.<o:p></o:p></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-21344045392141318322012-12-13T20:14:00.002+02:002012-12-13T20:14:37.838+02:00Trei păstori<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Trei
păstori se întâlniră,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Raza
soarelui,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Floarea
soarelui,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Şi aşa
se sfătuiră.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Haideţi,
fraţilor să mergem<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Raza
soarelui,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Floarea
soarelui,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Floricele
să culegem.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Şi să
facem o cunună<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Raza
soarelui,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Floarea
soarelui, <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
S-o-mpletim
cu voie bună.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Şi s-o
ducem lui Hristos<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Raza
soarelui,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Floarea
soarelui,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Să ne
fie de folos.<o:p></o:p></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-46292817750075411262012-12-13T20:13:00.002+02:002012-12-13T20:13:59.880+02:00Praznic luminos<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Praznic
luminos,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Strălucind
frumos,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Astăzi
ne-a sosit <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Şi
ne-a-nveselit,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Că
Mântuitorul<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Şi
Izbăvitorul<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Cu trup
s-a născut.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Raiul
cel închis<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Azi iar
s-a deschis,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Şarpelui
cumplit<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Capul
s-a zdrobit.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Şi
strămoşii iară<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Prin
Sfânta Fecioară<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Iar
s-au înnoit.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Îngerii
cântau,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Păstori
fluierau,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Magii
se-nchinau;<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Toţi se
bucurau.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Dar
Irod era<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Că se
tulbura <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
De
naşterea Sa.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
El îl
căuta<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Voind
morţii a-l da,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Dar
pruncul Iisus<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Din
ţară s-a dus.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Fie
lăudat,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
Binecuvântat<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 99.0pt;">
De-a
pururi, Amin.<o:p></o:p></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-35881030482803736612012-12-13T20:07:00.002+02:002012-12-13T20:07:43.358+02:00Sus la poarta raiului,<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Sus la poarta raiului, <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Poarta raiului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Paşte turma </span>Tatălui, <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Turma
Tatălui.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Linu-i
lin şi iară lin,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Bate
vântul frunza lin,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Lin şi
iară lin. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Dar la
poartă cine stă,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Oare
cine stă?<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Stă
chiar Maica Precistă,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Maica
Precistă.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Linu-i
lin şi iară lin,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Bate
vântul frunza lin,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Lin şi
iară lin. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Lângă
ea un legănel,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Da, un
legănel<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Cu un
copilaş în el,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Copilaş
în el.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Linu-i
lin şi iară lin,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Bate
vântul frunza lin,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Lin şi
iară lin. <o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Copilaşul
când dormea,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Puiul
când dormea<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Maica
Sfântă lin cânta,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Maica
lin cânta.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Linu-i
lin şi iară lin,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
Bate
vântul frunza lin,<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;">Lin şi iară lin.</span></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-46717100998120787152012-12-13T20:06:00.002+02:002012-12-13T20:06:29.038+02:00În seara de Moş Ajun<br />
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
<span lang="FR">În seara de Moş Ajun<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
<span lang="FR">Toţi copiii se adun’<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
<span lang="FR">Şi ascultă cu folos<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
<span lang="FR">Ce se spune de Hristos.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
<span lang="FR">Magii steaua urmăresc<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
<span lang="FR">Mergând ca să-L vadă<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
<span lang="FR">Îngerii din cer privesc<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
<span lang="FR">Cântând imn de slavă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
<span lang="FR">Asta-i seara de Ajun<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
<span lang="FR">Florile dalbe, flori de măr,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
<span lang="FR">Mâine-i ziua lui Crăciun<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 90.0pt;">
<span lang="FR">Florile dalbe, flori de măr.<o:p></o:p></span></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-77789801788814633942012-12-13T20:05:00.002+02:002012-12-13T20:05:49.047+02:00Domnul Iisus Hristos<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Nouă azi ne-a răsărit<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Domnul Iisus Hristos<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Mesia cel mult dorit<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Domnul Iisus Hristos.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="EN-US">Din Fecioară s-a născut<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Domnul Iisus Hristos<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Şi cu lapte s-a crescut<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Domnul Iisus Hristos.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="EN-US">În scutece s-a-nfăşat<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="EN-US">Domnul Iisus Hristos<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="EN-US">Şi în braţe s-a purtat<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="EN-US">Domnul Iisus Hristos.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="EN-US">Cum e robul s-a smerit<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Domnul Iisus Hristos<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Şi pe noi ne-a mântuit<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Domnul Iisus Hristos.<o:p></o:p></span></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-61659897629678238022012-12-13T20:04:00.003+02:002012-12-13T20:04:38.525+02:00O, ce veste minunată<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">O, ce veste minunată<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="EN-US">În Vitleem ni s-arată.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="EN-US">Astăzi s-a născut <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Cel făr-de-nceput<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Cum au spus prorocii,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="EN-US">Astăzi s-a născut <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Cel făr-de-nceput<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Cum au spus prorocii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Că la Vitleem Maria<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Săvârşind călătoria<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Într-un mic sălaş<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="EN-US">Din acel oraş<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="EN-US">A născut pe Mesia,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Într-un mic sălaş<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="EN-US">Din acel oraş<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="EN-US">A născut pe Mesia,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Pe Fiul în al său nume<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Tatăl l-a trimis în lume<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Să se nască<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Şi să crească<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Să ne mântuiască,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Să se nască<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Şi să crească<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;">Să ne mântuiască.</span></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-44019832772131036122012-12-13T20:03:00.002+02:002012-12-13T20:03:30.985+02:00Moş Crăciun<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt;">
<span lang="FR">Moş Crăciun cu plete dalbe,<br />
A sosit de prin nameţi<br />
Şi aduce daruri multe<br />
La fetiţe şi băieţi.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt;">
<span lang="FR"><br />
Moş Crăciun, Moş Crăciun.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt;">
<span lang="FR"><br />
Din bătrâni se povesteşte,<br />
Că-n toţi anii negreşit<br />
Moş Crăciun pribeag soseşte<br />
Niciodată n-a lipsit.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt;">
<span lang="FR"><br />
Moş Crăciun, Moş Crăciun.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt;">
<span lang="FR"><br />
Moş Crăciun cu plete dalbe,<br />
Încotro vrei să apuci?<br />
Ţi-aş cânta „Florile dalbe“,<br />
De la noi să nu te duci.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 72.0pt;">
<span lang="FR"><br />
Moş Crăciun, Moş Crăciun.<o:p></o:p></span></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-75659376791523825602012-12-13T19:58:00.004+02:002012-12-13T19:58:40.593+02:00Aseară, pe asfinţit<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
Aseară,
pe asfinţit,<br />
Mândra stea ne-a răsărit.<br />
După care noi ne-am dus,<br />
Să-l căut<span lang="FR">ă</span>m pe Iisus.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
<br />
Pe fiuţul Mariei,<br />
În pământul Galileii.<br />
<span lang="FR">Zice-se că Maria<br />
Din casa-n casa umbla<br />
Să nască pe Mesia.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
<span lang="FR"><br />
Şi-ntr-o peşteră a intrat,<br />
De nimeni nu s-a-ntrebat.<br />
Aici Domnul s-a născut,<br />
Ce l-am aşteptat de mult.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 81.0pt;">
<span lang="FR"><br />
Îngerii, cu flori în mână,<br />
Împletesc mândră cunună.<br />
</span>Pe cunună-i scris frumos,<br />
Astăzi s-a născut Hristos. <o:p></o:p></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7722719081024849929.post-6098160232616228352012-12-13T19:56:00.002+02:002012-12-13T19:56:44.525+02:00Astăzi s-a născut Hristos<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Astăzi s-a născut Hristos,<br />
Mesia cel luminos,<br />
Mititel înfăşeţel<br />
În scutec de bumbăcel.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR"><br />
</span><span lang="EN-US">Vântul
bate, <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="EN-US">Nu-l răzbate.<br />
Neaua ninge, <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="EN-US">Nu-l atinge.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="EN-US"><br />
</span><span lang="FR">Şi de-acum până-n
vecie<br />
Mila Domnului să fie.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Lăudaţi şi cântaţi <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 90.0pt;">
<span lang="FR">Şi vă bucuraţi.</span><o:p></o:p></div>
Ninhttp://www.blogger.com/profile/09385126966697980021noreply@blogger.com0